Demi le „scrie” biografia de revoluţionari şefilor de la ALRUE, Brenciu şi Mardare

Aşa cum a mai precizat, cel care a aprins flacăra Revoluţiei la Braşov, Ioan Demi (foto stânga), nu contestă calitatea de participanţi la Revoluţia din Decembrie 1989 a unora dintre membrii ALRUE. În schimb, Demi a cerut comisiei parlamentare care acordă această calitate să verifice mai atent cele 41 de persoane de pe listă, printre care preşedintele Vasile Mardare (foto dreapta) şi scriitorul Mircea Brenciu (foto centru). Aceştia sunt contestaţi de Demi chiar pe baza mărturiilor în urma cărora au căpătat calitatea de revoluţionar. „Puteţi verifica în „Dicţionarul general al Revoluţiei române din Decembrie 1989”, editat de Institutul Revoluţiei Române la Editura Militară Bucureşti în 2010. Nimeni nu poate înţelege de acolo că vreunul din cei doi ar fi avut rol determinant, după criteriile din lege”, spune Ioan Demi. Iată ce scrie în această „Biblie” a Revoluţiei despre cei doi. „Mardare Vasile, născut la 7 februarie 1954, în Moineşti, judeţul Bacău, tehnician la secţia specială 555 a Întreprinderii de Autocamioane din Braşov. În 21 decembrie 1989 organizează un grup de muncitori ai uzinei. La ora 21:30 sar gardul şi participă la manifestaţii. În 23 decembrie, împreună cu nişte colegi, a pus mâna pe amfibiile asamblate din secţie şi a plecat în patrulare pe străzile Braşovului, unde a continuat această activitate până în 26 ianuarie 1990”. Mărturia prin care Mardare a fost făcut revoluţionar îi aparţine bunului său prieten, Mircea Brenciu. În ce-l priveşte pe acesta din urmă, mărturia despre el este chiar hazlie. „În 21 decembrie 1989, la ora 12:00, iese în stradă pentru a se alătura grupului de braşoveni ieşiţi pentru a se solidariza cu eroii Timişoarei. Cântă în Piaţa Sfatului „Deşteaptă-te, române!” şi apoi, în genunchi, se roagă pentru morţii de la Timişoara. În 22 decembrie, imediat după prânz, pătrunde cu primul grup în Consiliul Judeţean PCR, dar, negăsind niciun factor responsabil, se prezintă la sediul ONT Carpaţi, unde destituie conducerea întreprinderii. Devine liderul revoluţionarilor din acest trust de turism ale cărui hoteluri şi restaurante din centrul Braşovului au fost cele mai afectate clădiri în timpul Revoluţiei. În calitate de lider, dispune măsuri de protecţie a cetăţenilor aflaţi din plin în evenimente, dă ordin să fie hrăniţi militarii din amplasamente, dispune evacuarea răniţilor şi morţilor din clădirile trustului, livrează mâncare, apă minerală şi ţigări revoluţionarilor din Consiliul Judeţean PCR, redactează unul dintre primele mesaje ale Braşovului către Televiziunea Română liberă, text citit de Teodor Brateş pe post. În 24 decembrie, în timp ce se deplasa spre unul dintre hotelurile incendiate, se trage asupra lui cu rafale scurte de armă automată. Scapă ca prin minune. Îi dă lui Mihai Arsene textul imnului «Deşteaptă-te, române!» pentru a fi tipărit în foaia Revoluţiei de la Braşov, intitulată „Libertatea” şi cere ca acest cântec să devină imn naţional”, este mărturia lui V.M. (probabil Valentin Marin) despre Mircea Brenciu. În afara faptului că nimeni nu putea fi în atâtea momente alături de o altă persoană – fapt care duce cu gândul că autorul mărturiei ar fi chiar Mircea Brenciu – nu există vreun indiciu că Brenciu a făcut vreuna din faptele pentru care să fie declarat luptător cu rol determinant. „Problema lor este că nu s-au mulţumit cu calitatea de luptător cu merite deosebite, care le-ar fi adus 0,6 din salariul mediu net pe economie, adică în acest moment aproximativ 1.300 de lei. Toţi vor rol determinant, să primească 1,1 din salariul mediu net, adică peste 2.000 de lei. Acum, încercarea aceasta de a ne înşela îi poate costa libertatea, de aceea atacurile lor au devenit extrem de virulente. Am acoperit intenţionat partea din documentul de la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în care apărea numele lui Vasile Mardare ca urmărit penal, însă acum fac dezvăluirea că Mardare are două dosare penale”, mai spune Demi. „Problema este că la o emisiune televizată, alături de secretarul de stat au apărut impostori. Dacă secretarul de stat spune că Demi contestă angajaţi ai ICA Ghimbav, oamenii pe cine să creadă? Degeaba le-am spus că eu nu i-am contestat”, acuză Demi, care spune că problemele sunt la cel mai înalt nivel. „Banul le-a sucit capul şi multora li s-a făcut frică de mijloacele la care recurg. Nici eu nu pot duce lupta asta singur şi suntem doar „3 plus 1”, cum spune chiar ei. Fac aceste demersuri pentru că nu vreau să fiu bătut din nou la comemorarea eroilor Revoluţiei, să nu fie nici ei atât de mulţi cu rol determinant”, încheie, pe jumătate în glumă, cel care i-a scos în stradă pe angajaţii ICA Ghimbav în 21 decembrie 1989.