Delta din Carpaţi a împlinit 20 de ani

Direcţia Judeţeană de Mediu (DJM) Braşov a marcat şi în acest an, în 2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede. La această dată, în anul 1971, a fost semnat la Ramsar (Iran) convenţia asupra zonelor umede de importanţă globală, mai ales pentru păsările sălbatice şi habitatele lor. Convenţia are drept scop principal conservarea zonelor umede, a faunei şi florei caracteristice, în conformitate cu dezvoltarea durabilă a societăţii. România a ratificat aderarea la această convenţie, prin Legea nr.5/1991.
Tema aleasă pentru acest an de Secretariatul Ramsar este „Zonele umede şi cunoştinţele tradiţionale: Celebrând patrimoniul cultural” şi evidenţiază legătura puternică dintre zonele umede şi practicile culturale, tradiţiile şi cunoştinţele comunităţilor din întreaga lume. „Evenimentul ecologic sărbătorit în ziua de 2 februarie 2026 atrage atenţia asupra pierderii continue a suprafeţelor de zone umede şi a degradării acestora datorită poluării industriale, expansiunii urbane, dezvoltării industriale, practicării agriculturii intensive, lucrărilor de desecare, introducerii speciilor invazive etc”, a declarat Ciprian Bancilă, director al DJM Braşov.

De la 414 hectare la 2.000 de hectare 
Astfel, pentru celebrarea acestui eveniment din 2 februarie, specialistii din cadrul compartimentului Biodiversitate şi Arii protejate (BAP) din cadrul Direcţiei s-au deplasat, Complexul Piscicol Dumbrăviţa – Braşov (cunoscut sub denumirea „Delta din Carpaţi”) pentru a monitoriza speciile care trăiesc în acest habitat.
De altfel, singura Zonă Umedă de Importanţă Internaţională din Transilvania este Complexul Piscicol Dumbrăviţa – Braşov, care a împlinit 20 de ani de la declararea sa cu acest statut, chiar în 2 februarie 2026. Este de asemenea la ora actuală singurul Sit Ramsar din România care se suprapune aproape integral peste amenajări piscicole şi deci integrează activităţi specifice sectorului pescăresc. 
Iniţial avea o suprafaţă de 414 ha şi cuprindea în principal un lac de acumulare de peste 120 ha luciu de apă şi un sistem de eleştee piscicole. Din anul 2021 suprafaţa sitului Ramsar s-a mărit la aproximativ 2.000 ha cuprinzând şi lacurile de la Vadu Roşu.
Habitatele sunt diverse, întâlnindu-se luciu de apă liberă, stufăriş şi alte tipuri de vegetaţie emersă, mlaştini, fâneţe, păşuni, pâraie. 

Peste 20.000 de păsări în „deltă”
Recunoaşterea internaţională a sa ca arie protejată se datorează în primul rând speciilor de păsări care cuibăresc aici sau poposesc în migraţie, unele fiind de interes european sau global (buhaiul de baltă, stârcul roşu, barza neagră, cârstelul de câmp, cresteţii etc.) şi fac parte din diferite convenţii internaţionale (Convenţia de la Berna, Convenţia de la Bonn) sau din Directiva Păsări a UE. De asemenea, pe perioada unui an, numărul de exemplare ale păsărilor de apă depăşeşte cifra de 20.000, îndeplinindu-se astfel un alt criteriu important de desemnare a zonelor umede de importanţă internaţională.
În complexul de la Dumbrăviţa piscicultura este activitatea economică de bază, cu implicaţii pozitive în menţinerea speciilor de păsări şi a unor habitate caracteristice. Prin diferite etape de creştere şi recoltare a peştelui se contribuie la apariţia unor habitate, precum zonele mâloase şi cu apă mică apărute în timpul golirii eleşteelor. Aceste suprafeţe reprezintă cele mai propice locuri de hrănire şi odihnă pentru păsări, cum este cazul speciilor barza neagră, egretele, păsările de ţărm, pescăruşii etc. În condiţii naturale astfel de habitate sunt rar întâlnite şi aproape absente în judeţul Braşov. Aşadar, prezenţa acestor păsări se datorează existenţei eleşteelor şi activităţilor de piscicultură.