„Declaraţia de independenţă” de pe scările Parchetului

Procurorii braşoveni de la Parchetul de pe lângă Tribunal, Judecătorie şi Curtea de Apel au protestat miercuri, timp de o jumătate de oră, în faţa clădirii parchetelor. Aceştia sunt extrem de îngrijoraţi de direcţia în care merge Justiţia din România, în urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă care modifică legile justiţiei. Cerinţa e una singură „reîntoarcerea la normalitate”.

„Sunt procuror din 2006, dar...”
„Aceste modificări pe care le-am auzit aseară (marţi seară), dar pe care nu le-am văzut, lovesc în independenţa şi în libera apreciere a probelor de către fiecare magistrat. Sunt procuror din 2006, dar pot să spun că aceasta este, de departe, cea mai complicată perioadă pe care o traversăm, de la venirea mea în sistem. Din punctul nostru de vedere, al celor care am ieşit astăzi, este un protest simbolic. Ieşirea publică şi atragerea atenţiei asupra momentului prin care trece justiţia este maximul pe care îl putem face, dar nu putem întrerupe activitatea, deoarece aceasta ar afecta cetăţeanul de rând”, a afirmat Claudiu Sandu, prim procuror Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.

„O urgenţă de ordin politic nu este o urgenţă reală, pentru că ascunde, de fapt, o intervenţie a politicului în justiţie”
În primul rând, procurorii nu înţeleg urgenţa modificărilor. „Nu există la acest moment nicio urgenţă, cu excepţia urgenţei de ordin politic, care să justifice o nouă modificare a legilor justiţiei, cum este cea anunţată public marţi seara de ministrul Justiţiei. Însă, o urgenţă de ordin politic nu este o urgenţă reală, pentru că ascunde, de fapt, o intervenţie a politicului în justiţie şi o distrugere a întregului sistem judiciar”, a afirmat şeful Parchetului Tribunalului Braşov. El a reclamat şi faptul că magistraţii nu au fost consultaţi înainte de noile modificări aduse legilor justiţiei, „ceea ce încalcă grav o minimă previzibilitate a redactării unor legi, dar este o chestiune cu care am început să ne obişnuim”.

„Nu mai înţelegem”
Mai mulţi reprezentanţi ai procurorilor se aflau la Bucureşti, la discuţii legate de modul în care pot fi modificate legile justiţiei. Cei prezenţi la întâlnire au decis că aceste modificări nu pot fi făcute aşa cum s-a întâmplat în februarie 2017. Modificarea legilor justiţiei a avut loc chiar când procurorii cădeau de acord că asemenea modificări pot fi făcute doar după consultări reale, de care să se ţină cont. Veştile sosite dinspre Guvern i-au bulversat total pe magistraţi. „Suntem profund dezamăgiţi şi indignaţi. Sunt anumite cuvinte pe care în sistemul judiciar poţi sau nu să le foloseşti, dar credem că am ajuns în acest punct în care să spunem că îngrijorarea depăşeşte stadiul îngrijorării şi suntem undeva, într-un moment în care nu mai înţelegem”, a declarat Gabriela Scutea, procuror.
Prin protestul lor, procurorii braşoveni vor să atragă atenţia că lucrurile merg într-o direcţie greşită, iar cei care vor avea cel mai mult de suferit sunt cetăţenii obişnuiţi. Procurorii spun că, în primul rând, nu au avut timp să reacţioneze şi, din acest motiv toate modificările care dau bătăi de cap celor care fac anchete penale au trecut. Modificările de anul trecut au dus la o lipsă de personal acută, deoarece s-a complicat foarte mult procedura completării schemelor de personal. S-a ajuns, de exemplu, ca la Făgăraş să rămână doar doi procurori din cei patru care erau înainte, după cum dezvăluie Claudiu Sandu, iar volumul de muncă al acestora este uriaş. Ca urmare, vor avea de suferit cetăţenii care doresc să li se facă dreptate cât mai rapid.

Secţia pentru anchetarea magistraţilor, „o structură paralelă, în afara Constituţiei”
De asemenea, miercuri s-au întrunit Adunările generale ale procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalului Braşov şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, care au transmis printr-un comunicat de presă că în urma acestor modificări aduse legilor Justiţiei prin Ordonanţă de Urgenţă secţia pentru anchetarea magistraţilor va deveni o structură de parchet paralelă, „în afara Constituţiei”.
„Prin OUG adoptată marţi s-a introdus aliniatul 6 la art. 881 din Legea 304/2004 prin care procurorul şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este scos de sub controlul ierarhic al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest mod, se creează, de facto, o structură de parchet paralelă, în afara Constituţiei şi a Ministerului Public pentru anchetarea penală a magistraţilor. Deşi Procurorul General rămâne formal conducătorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, acesta nu are niciun fel de atribuţii de control asupra procurorului şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Astfel, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie devine singura structură de parchet din ţară care nu se află sub controlul ierarhic al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, spun procurorii braşoveni.
De asemenea, prin ordonanţa de urgenţă se instituie posibilitatea ca judecătorii care au deţinut anterior funcţia de procuror să poată fi numiţi în funcţiile de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Această posibilitate nu există şi în sens invers, în sensul în care procurorii care au fost judecători nu pot ocupa funcţii de conducere în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai arată procurorii braşoveni.
Ei cer respectarea Constituţiei în procesul de legiferare prin intermediul ordonanţelor de urgenţă şi spun că „autorităţile statului şi decidenţii politici trebuie să înţeleagă şi să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia, GRECO şi MCV, ca standarde minime obligatorii pentru organizarea şi funcţionarea unui stat de drept”.