Decizie la Curtea de Apel Braşov: Sfântu Gheorghe nu poate avea steagul secuiesc ca drapel oficial

Steagul secuiesc nu poate fi drapelul oficial al oraşului Sfântu Gheorghe, a decis Curtea de Apel Braşov. Insanţa a anulat joi, 21 aprilie, o decizie a Guvernului de anul trecut, prin care municipiul din judeţul Covasna adopta acest drapel ca însemn oficial al oraşului.

Cu drept de recurs
Forumul Civic al Românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş se pronunţa ferm, încă în 2015, împotriva acestui steag. Organizaţia contesta proiectul de hotărâre privind adoptarea steagului municipiului Sfântu Gheorghe pe motiv că este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară.
Acum, Curtea de Apel Braşov a decis că Hotărârea de Guvern prin care a fost adoptat steagul trebuie anulată, însă nu este decizia nu este una definitivă şi există un termen de 15 zile pentru recurs. „Respinge excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a reclamantului Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, invocată de pârâţii Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Sfântu Gheorghe. Respinge excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a preşedintelui Teodor Dobrean pentru reclamantul Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, invocată de pârâţii Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Sfântu Gheorghe”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Braşov.

„Asociaţii vădit şovine şi care urăsc maghiarimea”
Primarul municipiului Sfântul Gheorghe, Antal Arpad, a avut o reacţie imediată şi în termeni duri. „Este incredibil şi absurd că instanţa a anulat hotărârea de guvern privind steagul Municipiului Sfântu Gheorghe. Am primit şocat vestea că Curtea de Apel Braşov a admis cererea absurdă de anulare a steagului oraşului nostru. Pur şi simplu nu înţeleg cum, într-un stat de drept, este posibil ca două asociaţii vădit şovine şi care urăsc maghiarimea (al căror unic scop este de a perturba relaţiile interetnice paşnice şi de a agrava relaţia româno-maghiară) să reuşească să obţină anularea în primă instanţă a unei decizii luate de Guvernul României, în baza unei legi în vigoare, cu respectarea tuturor cerinţelor şi normelor! Sper în continuare să putem rezolva odată pentru totdeauna aceste dispute simbolice, astfel încât comunităţile din Transilvania să poată folosi steagurile comunitare fără niciun fel de deranj, pentru că aşa este normal. Am încredere şi cred că există lucruri mai importante în secolul XXI decât atacarea constantă a unei comunităţi pentru identitatea şi simbolurile sale. În orice caz, a fost naiv din partea mea să presupun că atât provocatorii care îşi câştigă existenţa din astfel de acţiuni, cât şi cei ascunşi în spatele lor, au uitat de steagurile comunităţilor locale. Evident că nu, pentru că, dacă aceste probleme create în mod artificial vor fi rezolvate, vor rămâne fără slujbă. De fapt, sunt dezamăgit că acest lucru se poate întâmpla în România, care se prezintă în străinătate ca un stat model pentru rezolvarea problemelor minorităţilor. Şi să nu ne facem iluzii, Sfântu Gheorghe este doar primul caz, vor urma multe altele. Nu asta aşteptăm de la România, ci înţelegere şi respect faţă de comunitatea maghiară!”, a transmis Arpad.

O luptă de 10 ani, dusă de Forumul Civic al Românilor
În 29 iunie 2021, Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care aprobă steagul secuiesc ca drapel oficial al oraşului, însă demersurile pentru modificarea drapelului au început în urmă cu mai bine de 10 ani. De-a lungul timpului, instanţele din Braşov şi Covasna au anulat hotărâri ale consiliului local Sfântu Gheorghe de adoptare a acestui drapel.
În anul 2015, Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş se pronunţa ferm împotriva acestui steag şi contesta proiectul de hotărâre privind steagul municipiului Sfântu Gheorghe pe considerentul că este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară, nu şi pentru românii care constituie aproape 25% din totalul populaţiei oraşului. S-a precizat că steagul are „caracter pur etnic maghiar” şi s-a cerut includerea unor simboluri heraldice reprezentative pentru comunitatea românească, precum un vestigiu dacic ori o monedă romană dintre numeroasele descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe
Acum, instanţa de judecată a dat dreptate Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi a anulat HG prin care a fost adoptat simbolul local de la Sfântu Gheorghe, fiind unul în mod evident mono-etnic maghiar.

Foto: 2 iulie 2021: Steagul pentru care se duce de 10 ani, încă neterminată, prezentat de Anta Arpad – primarul din Sfântul Gheorghe şi Tamas Sandor – preşedintele CJ Covasna.