De neratat: Amadeus-ul lui Victor Ioan Frunză, la Metropolis!

Tot vorbind, zi de zi şi în exces, despre ”scena politică” şi netalentaţii săi actori, hai să ne întoarcem macar pentru o clipă privirile şi spre adevăratul teatru.
Cel care se joacă la METROPOLIS, unde regizorul Victor Ioan Frunză tocmai a pus în scenă AMADEUS-ul lui Peter Shaffer.
Reputatul director de scenă adaugă o nouă perlă în şiragul cu care dăruieşte  cea mai cochetă locaţie teatrală a Bucureştilor. Celor rămaşi captivi memorabilei pelicule a lui Milos Forman le revine surpriza de a întâlni o altă - poate mai originală - interpretare a mesajului dramatic. Dacă filmul a fost ”Amadeus”, piesa lui Frunză este ”Salieri”. Personajul aflat în miezul conflictului dintre drama mediocrităţii şi tragismul genialităţii, domină scena şi ambianţa. În interpretarea remarcabilă a lui George Costin a rezultat un Salieri de o complexitate monstruoasă prin demersul său demolator, victorios nu în competiţia artistică cu un adversar de neînfrânt, ci în succesul neaşteptat al agăţării pe veci de imaginea celui răpus, rămânând astfel în istorie. Talent remarcabil, vizibil în creşterea cu fiecare nou rol în producţiile companiei, Andrei Huţuleac rămâne, involuntar, tributar unor clişee lansate de  magistrala interpretare a rolului Mozart de catre actorul englez Tom Hulce din filmul lui Forman. Convinge însă prin prin alternanţa surprinzătoare a momentelor de vulgaritate (atestate ...documentar) cu cele de maximă spiritualitate, ale celui transfigurat de crezul ca unicul instrument de comunicare cu divinitatea este muzica. O scenografie sprintenă şi inventivă, ce permite alternarea rapidă şi sugestivă a cadrelor, costumele care definesc un design vestimentar clasic cu certe accente moderne, completează, alături de  inspirata alăturare în distribuţie a unui artist liric autentic, de talia tenorului Robert Nagy - fac din ultima, dar nu cea de pe urmă (atenţie! Urmează Scrisoarea pierdută!) montare a lui Victor Ioan Frunză un regal de neratat al unei viziuni artistice profunde şi originale, fară a fi ostentativă sau excesivă.