De la scandalul + 1 săptămână, la scandalul - 1 săptămână. Efectul invers al pandemiei: şi elevi, şi părinţi fac acum petiţii pentru un an şcolar mai lung

Mai ţineţi minte anii în care diverşi miniştri ai Educaţiei propuneau, în vară, ca şcoala să înceapă mai devreme? Şi reacţiile „publicului”? Ei bine, pandemia a dus lucrurile la 180 de grade. Acum, elevii şi părinţii au ajuns să ceară autorităţilor şcoală mai multă. Şi ore remediale în vară. Şi învăţare de la 1 septembrie, în următorul an şcolar. Numai să mai fie şi… şcoală adevărată.
După un semestru compromis aproape total şi un alt semestru „zdrenţuit”, din cauza regulilor, pe modelul o „săptămână de şcoală da, una ba”, acum, mai multe organizaţii din educaţie au lansat un apel public prin care solicită autorităţilor să ia măsuri pentru a garanta un număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic. Ele vor ca „România să nu mai aibă cel mai comprimat an şcolar din Uniunea Europeană” şi atrag atenţia că, în situaţia actuală, „interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educaţie de calitate) pare a fi subordonat altor interese”.
Asociaţiile şi organizaţiile semnatare, printre care asociaţii ale elevilor din diverse judeţe, Federaţia Asociaţiilor de Părinţi, World Vision sau Salvaţi Copiii, lansează apelul, cu o serie de revendicări punctuale, în contextul în care noua structură a anului şcolar, publicată în Monitorul Oficial, prevede că, pentru toate clasele, durata cursurilor se reduce cu o săptămână.

„În România, dreptul la educaţie s-a transformat într-un drept la vacanţă”. Salvăm hotelierii sau Educaţia?
Apelul este adresat Guvernului şi Parlamentului României, liderilor partidelor politice, ministrului Educaţiei, preşedinţilor din Comisiile de învăţământ din Senat (unde conduce fostul ministru de la Educaţie, Monica Anisie) şi Camera Deputaţilor.
„An de an, structura anului şcolar este dezbătută la nivelul Ministerului Educaţiei, fapt care generează, la nivelul opiniei publice, nenumărate neînţelegeri: vrem vacanţă mai lungă pentru a salva economia pe timp estival, elevii nu pot merge la şcoală vara, pentru că unităţile de învăţământ preuniversitar nu sunt dotate cu sisteme performante de aerisire, aer condiţionat, elevii nu pot merge la şcoală iarna, pentru că unităţile de învăţământ preuniversitar nu sunt dotate cu calorifere şi aparate de încălzire. În tot acest peisaj, elevii sunt cei mai dezavantajaţi, în toată această dezbatere, interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educaţie de calitate) pare a fi subordonat altor interese. Cum facem ca elevii să beneficieze de mai multă şcoală, de mai multă cunoaştere, de acces extins la ştiinţă şi alfabetizare? Este un răspuns la care guvernanţii au ezitat, ani la rând, să ne ofere răspunsuri punctuale”, arată semnatarii apelului.

Cele mai puţine zile de şcoală din Europa
Tot ei mai spun că România este una dintre cele 3 ţări europene care au cele mai puţine zile de şcoală din Europa: în jur de 165, la fel ca Malta şi Albania. La polul opus se află Danemarca şi Italia, cu 200 de zile de şcoală, iar jumătate din ţările/regiunile europene au între 170-180 de zile şi în alte 17 ţări/regiuni, zilele de şcoală variază între 181 – 190.
„(…) Analfabetismul funcţional este la apogeu (aproximativ 44%), la testarea PISA 2018, România obţinând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O acţiune urgentă în vederea garantării numărului minim de zile de şcoală într-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educaţional care să urmeze principiile echităţii şi calităţii. Dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului şcolar astfel încât vacanţa de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanţă ,,COVID-19”) nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învăţământ: în România, dreptul la educaţie s-a transformat într-un drept la vacanţă”, mai arată semnatarii. În total sunt 9 revendicări.