De la kitch la istorie adevărată. Piaţa Enescu 6, casa în care s-a născut Ștefan Baciu

Clădirea din Piața Enescu nr. 6 din Braşov (colț cu str. Michael Weiss) se prezintă acum lumii ca-n vremurile de altădată, „curăţată” de urmele capitalismului arhitectural autohton românesc. Puţini ştiu, e casa în care s-a născut poetul braşovean Ştefan Baciu.

Imobilul a trecut printr-un proces de reabilitare a faţadei, recent finalizat, iar acum și-a recăpătat farmecul de altădată. Proiectul e unul din cele 4 ale unei etape pilot, de reabilitare a faţadelor, cu jumătate din cheltuieli plătite de Primărie.

„Această clădire a fost aleasă din mai multe motive - este o casă în care a locuit Ștefan Baciu, clădirea are o arhitectură interesantă, este vizibilă pe două artere de circulație din zona istoric și, în plus, municipalitatea are în proprietate două dintre apartamentele imobilului. Lucrările au început în luna august, anul trecut, și valoarea lor totală a fost de 420.000 de lei, din care contribuția Municipiului a fost de aproximativ 171.000 de lei. Din această sumă, 73.904 lei a fost grantul (fondurile nerambursabile acordate din bugetul municipiului), iar restul a reprezentat cota-parte aferentă proprietății municipalității. În cadrul grantului au fost efectuate lucrări de restaurare a  fațadelor, a elementelor decorative, cu respectarea tehnicilor și materialelor specifice perioadei în care a fost realizată construcția, s-a restaurat poarta de acces și s-au recondiționat și înlocuit parțial tâmplăriile, cu unele de un model identic celor originale“, a explicat Marilena Manolache, arhitectul șef al municipiului. Valoarea mai mare a proiectului a fost dată de o serie de lucrări care nu au fost eligibile prin programul municipalității, cum ar fi, de exemplu, o serie de lucrări de consolidare.

Clădirea este declarată monument istoric și a fost ridicată la sfârșitul secolului XIX ca o locuință de negustor, cu spații comerciale la parter și spații de locuit la etaj. Fațada prezintă elemente neorenascentiste și poartă amprenta stilistică a arhitecturii de influență austriacă.

„Programul privind creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zona veche a municipiului Brașov” este în continuare deschis, iar primarul George Scripcaru face apel către proprietarii de clădiri din zona istorică să aplice pentru finanţare. „Concret, proprietarul sau proprietarii clădirilor din centrul istoric pot reabilita acoperișul, fațada, tâmplăriile sau alte elemente exterioare ale clădirii, pe baza unui proiect autorizat, și cu un deviz stabilit, iar primăria suportă până la 50% din cheltuiala acestor lucrări. Avem câteva exemple de acest fel în centrul istoric, unele sunt finalizate, altele sunt în curs de finalizare, bine ar fi să avem cât mai mulți solicitanți pentru acest program și să refacem astfel cât mai multe clădiri din această zonă. Acest ghid de finanțare completează o serie de măsuri aflate în vigoare în acest moment, precum scutirea de impozit pentru clădiri monument din zona istorică tocmai pentru a sprijini proprietarii să le întrețină și numai dacă fac acest lucru. Din păcate avem și foarte mulți proprietari care nu fac aceste lucrări. Noi avem un inventar în toată zona, sunt câteva sute de clădiri inventariate, iar dacă proprietarii nu vor dori să ia măsuri pentru a le întreține - chiar și în condițiile în care noi le dăm până la jumătate din bani pentru acest lucru - vor intra în programul de supraimpozitare cu până la 500%. Fac un apel la toți cei care sunt în această situație să acceseze acest program finanțat din bugetul local”, a declarat primarul George Scripcaru.

Următorul imobil la care vor începe lucrările prin acest program pilot este clădirea de pe Michael Weiss nr. 35, pentru care în zilele următoare va fi semnat contractul de finanțare, între proprietari și Primăria Brașov. Primul imobil din program a fost cel de pe str. Sf. Ioan nr. 10, la care lucrările au fost finalizate în septembrie 2019.

ACUM:

ÎNAINTE:

„Sunt brașovean, ortodox și cosmopolit!”

În 1918, odată cu România Mare, se năştea la Braşov poetul, jurnalistul, traducătorul, memorialistul, eseistul, critul de artă, profesorul universiar, diplomatul, Ştefan Baciu, al cărui destin fabulos avea să uimească o întreagă lume. La Şaguna, l-a avut profesor pe Emil Cioran, apoi a fost student la Drept, în Bucureşti, ataşat de presă la Berna. Intrat în vizorul Securităţii, de acolo a plecat la Rio de Janeiro, apoi la Seattle, ca profesor, şi, în fine, s-a stabilit în insulele Hawaii, la Honolulu, unde a murit în 1993, în timp ce vorbea la telefon cu sora lui din Bucureşti. 

Şi-a făcut un renume internaţional, a fost o personalitate prețuită în lumea culturală sud americană. În asemenea măsură încât realizează primul interviu (în 1959), la Havana, cu viitorul dictator comunist Fidel Castro al Cubei. 

Scriind poezie cu aceeași ușurință în spaniolă, portugheză și germană, Ștefan Baciu a rămas însă, prin excelență, poet român. „Ca român exilat am căutat să îmi slujesc ţara şi limba, scriind şi publicând româneşte oriunde am trăit, pentru că eu cred că datoria scriitorului exilat este aceea de-a apăra limba română de invazia «partinică» a mediocrităţilor, a lingăilor, a şmecherilor şi a profitorilor, cu sau fără talent”, declara poetul Braşovului.

Deși a trăit cea mai mare parte a vieții în străinătate, i-a rămas sufletul acasă. El se autodefinea: „Sunt brașovean, ortodox și cosmopolit!”.

Ștefan Baciu, scriitor uitat în țara sa, dar care a pus pe hârtie mii de versuri despre România.