Curs BNR

1 EUR = 4.9483 RON

1 USD = 4.3786 RON

1 GBP = 5.8051 RON

1 XAU = 250.8945 RON

1 AED = 1.1921 RON

1 AUD = 3.0780 RON

1 BGN = 2.5300 RON

1 BRL = 0.7745 RON

1 CAD = 3.4205 RON

1 CHF = 4.7500 RON

1 CNY = 0.6866 RON

1 CZK = 0.1945 RON

1 DKK = 0.6654 RON

1 EGP = 0.2787 RON

1 HUF = 1.3562 RON

1 INR = 0.0580 RON

1 JPY = 3.8668 RON

1 KRW = 0.3708 RON

1 MDL = 0.2470 RON

1 MXN = 0.2058 RON

1 NOK = 0.4793 RON

1 NZD = 2.9559 RON

1 PLN = 1.0778 RON

1 RSD = 0.0421 RON

1 RUB = 0.0593 RON

1 SEK = 0.4811 RON

1 TRY = 0.3178 RON

1 UAH = 0.1600 RON

1 XDR = 6.1218 RON

1 ZAR = 0.2738 RON

Editia 7594 - 08 dec 05:07

De la Coliban, un „cadou otrăvit” pentru Fin-Eco

Autor: Radu COLŢEA

Publicat la 17 august 2021

Primăria Braşov susţine că administratorul depozitului ecologic de deşeuri ar trebui să închidă groapa Timiş - Triaj. Mesajul a fost transmis de primarul Allen Coliban, în timpul unei discuţii cu secretarul de stat în Ministerul Mediului, Ionuţ Banciu

De la Coliban, un „cadou otrăvit” pentru Fin-Eco

Închiderea depozitul de deşeuri menajere de la din Timiş-Triaj din Braşov pare o poveste fără sfârşit. Până zilele trecute, mesajul public era că acest proiect trebuia realizat de Primăria Braşov, însă, vineri, într-o discuţie oficială pe tema protecţiei mediului cu secretarul de stat Ionuţ Banciu, primarul Braşovului, Allen Coliban, a afirmat că altcineva ar trebui să facă lucrările.
„Primarul Allen Coliban a menţionat că instituţia pe care o conduce îşi asumă închiderea depozitului de deşeuri industriale, însă pentru depozitul de deşeuri menajere obligaţia de închidere cade în sarcina companiei Fin-Eco (administratorul depozitului ecologic de deşeuri de lângă Braşov – n.r.)”.
De altfel, Ionuţ Banciu a anunţat că „pasul următor este organizarea unei întâlniri la care să participe reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai Agenţiei de Protecţia Mediului, ai Gărzii Naţionale de Mediu şi ai societăţii comerciale”.  
Reamintim că depozitele Timiş - Triaj (care acum sunt nişte „dealuri artificiale” pe care a început să crească vegetaţia) au început să funcţioneze la sfârşitul anilor 1940 şi au fost utilizate pentru depozitarea deşeurilor industriale nepericuloase (nisip de turnătorie, zgură de oţelărie etc.), dar şi a deşeurilor menajere (în special la cel dinspre cartierul Triaj). Activitatea de depozitare a încetat practic în anul 1992. Proprietarul terenului până în 1990 a fost statul Român, iar ulterior, în perioada 2014-2016 s-a reglementat situaţia juridică a terenului şi se atestă apartenenţa la domeniul privat al Primăriei Municipiului Braşov.  
Fin-Eco, operator privat, operează în judeţul Braşov din 2002, cu un nou depozit de deşeuri construit din fonduri proprii.

Anul trecut se discuta despre închiderea conform „procedurii simplificate”
Anul trecut, în luna mai, problema închiderii depozitelor de deşeuri din Timiş – Triaj (uzual, este considerat un singur depozit) a fi în curs de rezolvare, după ce Primăria Braşov a primit rezultatele unui raport de impact asupra mediului, din care rezulta că acestea sunt „inerte” (nu mai poate reprezenta o sursă de poluare). La momentul respectiv, autorităţile locale braşovene anunţat că mai este nevoie de unele demersuri pentru modificarea legislaţiei, astfel încât această rampă să fie declasată, adică, oficial, să fie declarată „inertă”. Miza acestui demers era reducerea costurilor, pentru că închiderea se putea face conform „procedurii simplificate”.
Chiar şi actualul primar, Allen Coliban, declara la finalul anului trecut că Primăria Braşov are în plan „închiderea simplificată” şi nu a făcut nicio referire la faptul că Fin-Eco ar trebui să se ocupe de „depozitul de deşeuri menajere”.
Tot după întâlnirea de vineri cu primarul Braşovului, Ionuţ Banciu a declarat că „pe termen mediu, ne-am propus să găsim soluţiile legale pentru transformarea acestor depozite în spaţii verzi”. De precizat că ideea transformării fostei rampe în parc şi zonă de agrement a fost lansată de Primăria Braşov încă la începutul anului trecut, când promitea că aici se va amenaja un parc de 22 de hectare.
Reamintim că fosta groapă Timiş – Triaj este pe lista depozitelor neconforme pentru care Comisia Europeană a deschis o procedură de infrigement împotriva României.

Soluţia pentru colectarea selectivă: eco-insulele anunţate de mai mulţi ani
Pe de altă parte, în timpul discuţiei de vineri, Ionuţ Banciu şi Allen Coliban au discutat şi despre managementul deşeurilor. „Acesta este un alt capitol la care Braşovul este deficitar, solutia gândită de Primăria Braşov este amplasare de eco-insule”, a precizat Banciu.
De altfel, încă de la începutul anului trecut, Primăria Braşov a semnat un acord cadru pentru achiziţia a 320 de ecoinsule până în anul 2024. În bugetul local pe anul 2020, a fost alocată suma de 5 milioane de lei pentru achiziţia a aproximativ 30 de eco-insule şi a fost semnat un contract cu furnizorul, însă livrările nu au mai fost făcute, din cauza coronavirusului. Anul acesta, în bugetul local al municipiului Braşov a fost prevăzută tot suma de 5 milioane de lei şi tot pentru achiziţia a 30 de eco-insule, însă până acum nu a ajuns nici una la Braşov.

Discuţii şi despre calitatea aerului
Tot vineri, reprezentantul Ministerului Mediului şi primarul Braşovului au discutat despre calitatea aerului, în contextul în care oraşul nostru, alături de alte municipii din România, este inclus într-un top al celor mai poluate oraşe din Europa, conform informaţiilor publicate de Agenţia Europeană de Mediu.
„Din acest motiv, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României şi aşteaptă măsuri concrete de îmbunătăţire a calităţii aerului din marile oraşe. Am discutat cu edilul Braşovului despre stadiul măsurilor incluse în actualul plan integrat de calitate a aerului al Braşovului şi despre impactul real al acestor măsuri şi am înţeles de la acesta că va actualiza planul, iar prima acţiune ar fi un nou inventar al emisiilor de poluanţi din Braşov”, a declarat Banciu.
Conform sursei amintite, cele mai importante surse de poluare sunt cele legate de traficul rutier şi sectorul de încălzire rezidenţială (centralele termice de apartament), iar soluţiile propuse sunt cele legate de mobilitate verde (tren metropolitan, benzi dedicate transportului public, piste de biciclete) şi de condiţionare a racordării la sisteme centralizate de încălzire.
„Din fericire, din datele existente până acum, nu putem vorbi la Braşov de o poluare industrială aflată la cote ridicate. Cu toate acestea şi în acest domeniu se pot face paşi însemnaţi pentru a reduce impactul asupra calităţii aerului”, a mai spus secretarul de stat în ministerul Mediului.  
Cei doi au discutat şi despre spaţiile verzi, Banciu afirmând că „i-am prezentat primarului Coliban o soluţie la îndemână pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din oraş şi anume înfiinţarea de mini-păduri urbane. Am stabilit că vom organiza un grup de lucru care să identifice terenurile pe care astfel de mini-paduri se pot înfiinţa începând chiar din această toamnă. Aceste soluţii au fost incluse de mine şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienta şi îmi doresc ca multe comunităţi locale cu probleme similare Braşovului să acceseze fonduri pentru astfel de proiecte”.
Pe tema spaţiilor verzi, Primăria Braşov are în derulare un studiu de oportunitate care implică şi realizarea unui chestionar online, prin care braşovenii sunt întrebaţi cât de mulţumiţi sunt de actualele parcuri.

+1 -5

Comentarii

'Willy'

2021-08-17 08:28:38


'Mai ales seara cine intra sau iese din Brasov prin Triaj se poate \"delecta\" cu putoarea aia infecta din aer. Cand am sunat la Mediu sa reclam situatia existenta de peste 10 ani, aia de la telefon mi-a zis ca nu este adevarat. Adica as fi mincinos? Pai atunci sa ii intrebe pe cei din Triaj cum sta treaba, daca Mediul nu mai simte mirosurile dupa ora 15.'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotional