Curs BNR

1 EUR = 4.9771 RON

1 USD = 4.6535 RON

1 GBP = 5.8883 RON

1 XAU = 353.6146 RON

1 AED = 1.2670 RON

1 AUD = 3.0942 RON

1 BGN = 2.5447 RON

1 BRL = 0.8532 RON

1 CAD = 3.3984 RON

1 CHF = 5.2157 RON

1 CNY = 0.6409 RON

1 CZK = 0.1996 RON

1 DKK = 0.6674 RON

1 EGP = 0.0975 RON

1 HUF = 1.2521 RON

1 INR = 0.0557 RON

1 JPY = 2.9294 RON

1 KRW = 0.3348 RON

1 MDL = 0.2596 RON

1 MXN = 0.2541 RON

1 NOK = 0.4414 RON

1 NZD = 2.8500 RON

1 PLN = 1.1489 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0524 RON

1 SEK = 0.4427 RON

1 TRY = 0.1421 RON

1 UAH = 0.1150 RON

1 XDR = 6.1254 RON

1 ZAR = 0.2598 RON

Editia 8206 - 21 iun 12:10

De la Braşov, strămutată la Bucureşti

Autor: Marius BOERIU

Publicat la 14 noiembrie 2023

Prima casă de romi care intră în patrimoniul Muzeului Naţional al Satului e casa lui Lazăr Năftănăilă din Calbor. Achiziţionarea nu a fost una uşoară, au apărut „vreo 12 moştenitori care nu au fost interesaţi de bunicul lor”

De la Braşov, strămutată la Bucureşti

Casa lui Lazăr Năftănăilă, un rom din judeţul Braşov, satul Calbor, comuna Beclean, a fost strămutată la Bucureşti, la Muzeul Satului, şi va fi inaugurată, anul viitor, în aprilie,  a anunţat luni, 13 noiembrie,  managerul instituţiei muzeale, Paula Popoiu.
„Casa este în lucru în acest moment. Este adusă la Muzeul Satului. Am transferat-o la noi din satul braşovean Calbor şi este în construcţie. De inaugurat o să o inaugurăm în primăvară, cu tot ce înseamnă casă, interior, cu tot ceea ce e legat de istoria casei, potrivit proiectului «ROM(a)NOR Interferences», implementat de muzeu. Am făcut cercetare de teren, în satele de romi din aproape întreaga ţară. Ne-am oprit asupra acesteia şi am ales o casă care are o istorie", a declarat Paula Popoiu.
Ea a dezvăluit că achiziţionarea casei nu a fost una uşoară, reprezentanţii muzeului trebuind să negocieze „cu vreo 12 moştenitori care nu au fost interesaţi de bunicul lor".
„Şi, după ce am negociat cu ei, ba din una, ba din alta, am desfăcut casa, am adus-o, e aproape de finalizare, dar ştiţi - apoi trebuie să se usuce pământul, că nu e casă de cărămidă şi de rigips. Are structură de lemn şi este lutuită, mai are şi un atelier, care a fost cumva de cizmărie, dar şi locul în care îşi ţinea cazanul de ţuică... Şi chiar istoria casei este una interesantă... Eu zic că va fi un punct de atracţie foarte interesant", a spus managerul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti".
Paula Popoiu a informat că, după inaugurare, în perimetrul Casei Lazăr Năftănăilă vor fi organizate o serie de acţiuni specifice activităţilor romilor.
„Deja am avut târguri, acum controlez un curs de florari şi bineînţeles că în momentul în care casa e pusă pe picioare o să devină un punct de interes pentru etnie. Mai aducem o şură în care facem o expoziţie şi ziarul. Deci mai avem de făcut. Până în aprilie este proiectul”, a precizat managerul Muzeului Satului.



O filă de istorie scoasă la lumină
La finalul Primului Război Mondial şi odată cu realizarea Marii Uniri, populaţia romă din România încearcă să se modernizeze şi să se emancipeze, apărând o elită romă formată din intelectuali, artişti, publicişti, comercianţi, lăutari care înfiinţează o serie de organizaţii cu caracter social, profesional, cultural şi politic.
În anul 1926, la Calbor, pe atunci în judeţul Făgăraş, lua fiinţă prima organizaţie a romilor - „Înfrăţirea Neorustică" -, la iniţiativa lui Lazăr Năftănăilă. Obiectivul principal al acestei asociaţii era ridicarea nivelului economic şi cultural al romilor.
Asociaţia a publicat şi primul ziar al romilor, intitulat „Neamul ţigănesc”.
Tot Lazăr Năftănăilă este cel care a organizat, la 18 iunie 1935, în Parcul Regina Maria din Făgăraş, prima adunare a ţiganilor din judeţul Făgăraş. El lupta pentru revendicările ţiganilor în vederea unui trai mai bun.
Numele lui apare şi în lucrarea „Romii - instituţionalizare şi emancipare” a Consiliului Europei: „Primele încercări de emancipare a romilor s-au născut în ţările Europei de Est. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Lazăr Năftănăilă este primul care a încercat să îi organizeze pe romii români, în cadrul (asociaţiei) sale «Înfrăţirea Neorustica» (asociaţia fraternităţii noilor fermieri)”, se precizează în lucrare.



A pus bazele primei organizaţii a romilor înregistrată oficial în România
Născut la 13 august 1893, în satul braşovean Calbor, Lazăr Năftănăilă era numai bun de dus în armată când a început Războiul cel Mare. Împlinise 21 de ani cu mai puţin de trei săptămâni înainte de începerea conflagraţiei, astfel că Imperiul Austro-Ungar l-a chemat la arme şi l-a trimis pe frontul din Italia.
George, „cârpaciu de fier” al satului, tatăl lui Lazăr, se căsătorise cu Ana, o frumoasă ţigancă din sat şi familia de romi tare s-a bucurat când fiul s-a întors teafăr de pe front. După patru ani grei de război, Lazăr Năftănăilă se pare că a participat la adunările romilor transilvăneni care susţineau unirea cu România. La aceste adunări au căpătat contur şi au prins glas cele cinci cereri socio-etnice importante ale romilor din perioada interbelică: drepturi egale, colonizarea cortorarilor, îngrijirea invalizilor şi a văduvelor, împroprietărire, reprezentare politică. Vâzându-şi visul împlinit, calboreanul s-a implicat mai mult în viaţa civică. Astfel, la 1 mai 1926, tânărul rom punea bazele Societăţii „Înfrăţirea Rustică”, prima organizaţie a romilor înregistrată oficial în România.

A fondat primul ziar ţigănesc: „Fraţilor! Trăim vremuri grele”
În februarie 1934, Lazăr fondează şi primul ziar al romilor „Neamul ţigănesc”, platformă importantă pentru activitatea sa de luptă pentru drepturile romilor.
„Fraţilor! Trăim vremuri grele. […] De soarta noastră nimeni nu se interesează, nimeni nu ne vede, nimeni nu ne aude şi nimeni nu ne înţelege durerea. Cui ce-i pasă de un ţigan, că e oropsit? Cine aude vaietul lui şi cine apleacă privirea la viaţa lui? Toate popoarele din lume au prieteni, toţi străinii şi păgânii au apărătorii lor, numai noi, ţiganii, trăim alungaţi şi ocoliţi de toţi! Noi nu avem prieteni! Noi nu avem ocrotitori! Soarta noastră încă nu a mişcat inima nimănui. Fraţilor! Cine să cunoască durerea noastră, dacă noi tăcem? Cine să ne ocrotească drepturile la viaţă, dacă nu ne plângem? Cine să ne ajute, dacă noi nu ne ajutăm? Priviţi în jurul vostru câtă nedreptate se face celui mai slab dintre noi şi niciunul nu protestăm!”, scria Lazăr în manifestul din primul număr al ziarului. În ziar nu apăreau doar opinii politice, ci şi poezii, între care unele semnate de Lazăr Năftănăilă.

În comunism, a fost cizmar
Informaţii despre viaţa şi activitatea lui Lazăr Năftănăilă din perioada comunistă sunt extrem de puţine. Cert este că a fost cizmar şi a murit la 75 de ani, în 1968, ca urmare a unei boli de plămâni.

Casa, aleasă şi pentru povestea ei
Casa de la numărul 256 din Calbor a fost aleasă în proiectul „ROM(a)NOR Interferences”, astfel că operaţiunea de mutare a acesteia de la Calbor la Muzeul Satului au început în luna august a acestui an. Pe lângă casă, la Bucureşti vor ajunge şi multe dintre obiectele din gospodărie specific zonei şi care se regăseau în casa şi curtea lui Lazăr Năftănăilă. Casa de 40 de metri pătraţi are o cameră mare şi o bucătărie, plus un pridvor. Mai bine de jumătate din materialele cu care a fost construită - piatră, lemn, cărămidă – au fost recuperate şi vor intra în componenţa casei din Muzeul Satului.
„Am făcut aproape un an de cercetare în satele de romi din aproape întreaga ţară până când ne-am oprit asupra acesteia şi am ales o casă care are o istorie”, a spus Paula Popoiu, manager al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.



Din bani norvegieni
Lansat în aprilie 2022, proiectul „ROM(a)NOR Interferences”, dedicat romilor, este implementat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti" cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 - 2021 prin Programul RO-Cultura.
Realizat cu fonduri norvegiene, proiectul se adresează minorităţii rome în ansamblul său şi publicului vizitator din România şi Norvegia, precum şi muzeelor organizatoare (Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti" şi Anno Museum) şi îşi propune revitalizarea moştenirii culturale rome, urmând a fi cercetat patrimoniul cultural al romilor în vederea identificării unor elemente tipice de arhitectură vernaculară.
Unul dintre obiectivele proiectului derulat de muzeu este acela de a aduce în muzeu o casă romă, care nu putea fi decât una emblematică pentru comunitate.

+2 -3

Comentarii

'Willy'

2023-11-14 10:04:31


'Citesc in articol ca e vorba despre o etnie care isi spune intr-un fel (tigani) dar altii le zic altfel (romi). Pai, cum e? Nu cumva vrea statul sa le stearga identitatea rebotezandu-i? In ungurime se foloseste limba maghiara in institutii deoarece legea prevede ca daca dintr-o etnie sunt peste 20% (daca mai tin bine minte) atunci sa se vorbeasca si scrie si in limba etniei respective. De ce nu se vorbeste si scrie si tiganeste acolo unde tiganii reprezinta peste acel procent? Poate asa cum vor ungurii tinut secuiesc vor si tiganii tinut tiganesc? De ce la unguri se poate dar la tigani nu? Ca-s curios.'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie