De la Braşov la Arad într-o secundă, prin 3 canale de comunicaţii

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a semnat miercuri, 29 decembrie, contractul pentru realizarea primului turn virtual de control implementat pentru un aeroport din România, dar şi achiziţia echipamentelor necesare asigurării serviciilor de navigaţie aeriană. Contractul, cu o valoare de 78.716.387 lei a fost semnat cu Asocierea UTI Construction and Facility Management (lider) – SC Bog Art SRL.
Pe lângă faptul că la Braşov se va realiza primul turn virtual din ţara noastră, acest contract reprezintă o premieră pentru România şi din alt punct de vedere: este pentru prima oară când un consiliu judeţean achiziţionează echipamentele, lucru care, până acum era făcut de ROMATSA, compania de stat care se ocupă în ţara noastră de serviciile de dirijarea traficului aerian.

Printre furnizori: SAAB, prima care a implementat turnul virtual
În implementarea proiectului, pe lângă UTI şi Bog Art sunt implicate încă şapte companii româneşti şi străine - subcontractori şi terţi – respectiv Centrul pentru Servicii de Radiocomunicaţii, Electriproiect, Smart Integrated Solutions SRL, Popp & Asociaţii, Specialne Systems a Software AS. De asemenea, printre furnizori sunt companii importante în domeniu, printre care firma suedeză SAAB - care a implementat prima oară soluţii de tip remote tower, în anul 2014 – şi compania Thales din Italia. Acestea sunt principalii furnizori de tehnologie pentru turnul virtual şi sistemele de radionavigaţie, dar au o bogată experienţă şi în industria militară.

Termen „comprimat”
După ce a fost încheiat contractul cu administraţia judeţeană braşoveană, unul dintre reprezentanţii companiei UTI, Gabriel Davidescu, a anunţat că „estimăm că vom încheia proiectul la finalul anului 2022. Atunci vor putea fi demarate zborurile”. La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, a declarat că termenul de finalizare a contractului este de 14 luni, însă „constructorul ne-a spus că vrea să termine mult mai repede, până la finalul anului 2022”.

Adrian Veştea: „Practic, din acest moment, intrăm în linie dreaptă”
De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a declarat că acesta este ultimul contract important pentru aeroport. „Practic, din acest moment, intrăm în linie dreaptă în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de navigaţie aeriană la Aeroportul Internaţional Braşov. În acest proiect am fost sprijiniţi de ROMATSA şi de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în baza unui acord semnat în luna iulie a acestui an. Prin acest document, ROMATSA ne-a asigurat asistenţă tehnică în toate etapele procedurii de achiziţie, iar Autoritatea Aeronautică este implicată în proiect în calitate de instituţie avizatoare”, a declarat Adrian Veştea.
Contractul semnat în 29 decembrie, a declarat Alexandru Anghel, directorul executiv al Direcţiei Implementare Aeroport din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, „cred că este cel mai important semnat până acum, din punct de vedere al complexităţii şi reprezintă încheierea componentelor esenţiale ale aeroportului. Avem cei mai buni furnizori pentru echipamente, iar la sfârşitul anului 2022 vom avea un aeroport operaţional la Braşov”.

Directorul general al UTI, Cristian Costea: Sunt sigur că nu vom avea probleme în implementare
Aeroportul din Braşov va fi al treilea ca mărime din România, însă au precizat reprezentanţii companiei UTI, care va proiecta, livra, instala şi pune în funcţiune partea tehnologică (echipamente de radionavigaţie, de comunicaţii pentru controlul traficului aerian, de supraveghere şi meteo), va fi primul din ţară în care turnul de control clasic va fi înlocuit de cea mai nouă şi eficientă soluţie apărută în ultimii ani în lume: un ansamblu format din camere video de înaltă definiţie, sisteme de comunicaţii şi de radionavigaţie, senzori, staţie meteo şi un centru de dirijare a zborurilor, echipat cu o aplicaţie software extrem de performantă, care să permită dirijarea zborurilor de la distanţă. Operarea de la distanţă se va face de către ROMATSA, din Arad. Turnul virtual de control asigură performanţe superioare în comparaţie cu cel clasic, la costuri operaţionale semnificativ mai mici.
„Pentru realizarea acestui proiect formăm o echipă cu experienţă şi sunt sigur că nu vom avea probleme în implementare”, a declarat Cristian Costea, directorul general al UTI.
În cadrul acestei asocieri, Bog Art, clădirea de contingenţă şi infrastructura necesară instalării echipamentelor de dirijare de la distanţă a zborurilor, iar preşedintele companiei, Raul Doicescu, a declarat că „prin realizarea turnului virtual încheiem acest proiect”.

O asociere de succes
Asocierea UTI – Bog Art a realizat şi alte lucrări la Aeroportul Braşov, cea mai importantă fiind construcţia terminalului, obiectiv finalizat într-un termen record, respectiv un an.
De asemenea, asocierea a obţinut şi contractul pentru finalizarea a 7 obiective necesare funcţionării aeroportului, după ce administraţia judeţeană a fost pusă în situaţia de a rezilia contractul cu constructorul iniţial, firma Construcţii SA Sibiu.
De altfel, preşedintele Bog Art, Raul Doicescu, a declarat că cele două companii şi Consiliul Judeţean Braşov au făcut o echipă în ceea ce priveşte aeroportul: „A fost o colaborare adevărată. Terminalul a fost finalizat în termenul stabilit şi la calitatea solicitată de beneficiar”.

Directorul general ROMATSA, Adrian Cojoc: E cel mai important proiect în care suntem implicaţi în acest moment
Prezent la semnarea contractului pentru turnul virtual, Adrian Cojoc, directorul general al Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA RA), a declarat că Aeroportul Braşov este cel mai important proiect în care este implicată compania în acest moment. „În activitatea de dirijare a traficului aerian de la Braşov vom beneficia de cea mai avansată tehnologie în domeniu. În anul 2022, pe măsură ce proiectul va evolua, vom pregăti personalul de specialitate şi procedurile specifice”, a anunţat Cojoc.

Directorul DSNAR Arad, Florin Manta: Vezi şi-un iepure de la 2 kilometri distanţă
La rândul său, Florin Manta, directorul Direcţiei Serviciilor de Navigaţie Aeriană Regională (DSNAR) Arad, de unde se va dirija traficul aerian de la Braşov a a explicat că soluţia aleasă pentru Aeroportul Braşov poate avea avantaje faţă de turnul clasic. „Imaginile de pe aeroportul din Braşov vor ajunge la centrul de la Arad într-o secundă, prin trei canale de comunicaţii. De asemenea, noua tehnologie va permite o monitorizare mai bună a aeroportului. De exemplu, dintr-un turn clasic nu poţi vedea un iepure de la 2 kilometri distanţă. Nu în ultimul rând, această soluţie înseamnă şi o reducere semnificativă a costurilor”.
Nu în ultimul rând, directorul Autorităţii Aeronautice Civile Române, Nicolae Stoica, a declarat că turnul virtual reprezintă o provocare şi pentru instituţia pe care o reprezintă. „Această soluţie tehnică reprezintă o noutate pentru România, inclusiv pentru noi”, a argumentat Stoica.

Finanţarea, principala problemă   
În anul 2016 la Aeroportul din Braşov era finalizată doar pista de aterizare decolare. De atunci, pentru a se ajunge în stadiul actual, administraţia judeţeană a trebuit să finalizeze o serie de proceduri şi lucrări. Implementarea proiectului nu a fost simplă, a recunoscut preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea. „Nu a fost o bugetare şi o strategie financiară pentru acest aeroport. De asemenea, în anul 2016 aveam un litigiu privind terenurile. A fost nevoie şi de o modificare a Studiului de fezabilitate. În fiecare etapă de implementare a proiectului am încercat să găsim surse proprii de finanţare, pentru că numai în ultimii ani am primit ban de la Guvernul României”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Pe de altă parte, întrebat dacă în anul 2022, Consiliul Judeţean Braşov va primi finanţare de la bugetul de stat pentru acest obiectiv de investiţii, Adrian Veştea a răspuns că „aştept sprijin guvernamental”. Totodată, el a menţionat că în Legea bugetului de stat pe anul 2022 nu sunt prevăzute fonduri pentru acest proiect. „Prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nu au fost prevăzute fonduri pentru nici un proiect implementat de vreun consiliu judeţean sau primărie. Aceasta a fost viziunea bugetului pe anul viitor. Acum nu sunt prevăzuţi bani pentru aeroport, dar voi face astfel încât să prezint realitatea în ceea ce priveşte acest obiectiv şi să primim sume de la bugetul de stat”, a anunţat Adrian Veştea.