De la 61 la 70

Raluca Turcan, ministrul Muncii, a explicat că majorarea vârstei de pensionare va putea fi luată în discuţie abia atunci când în România vor creşte indicatorii referitori la calitatea vieţii şi speranţa de viaţă. În schimb, pentru egalizarea vârstei la femei şi bărbaţi există premise. „Singurii care au destabilizat sistemul de pensii în România sunt cei care le-au majorat din pix, de multe ori în momente de nesustenabilitate”, a spus Turcan, luni seară, la B1 TV. În România, la ora actuală, vârsta de pensionare pentru bărbaţi este 65 de ani, iar în cazul femeilor este 61, însă legea în vigoare prevede că, în cazul femeilor, va creşte la 63 până în 2030. Raluca Turcan a amintit şi de o decizie a CCR care stipulează că este inechitabil ca femeile să iasă la pensie mai devreme decât bărbaţii. „E regretabil că îşi dau cu părerea unii care nici măcar nu visează la informaţiile pe care le avem noi în momentul în care pregătim reforma, şi atunci doar intoxică spaţiul public şi fac rău oamenilor. Evident că, fiind un proces în curs, eu nu pot să vă spun exact toate elementele din reforma sistemului de pensii, însă le dau pe cele mai importante. În materie de vârstă de pensionare, acum vârsta de pensionare la bărbaţi este 65 de ani, la femei 61. În legea actuală, în care sunt plătite pensiile din România, se prevede ca până în anul 2030 vârsta de pensionare să crească 63 la femei şi 65 de ani la bărbaţi, adică legea făcută de colegii care acum intoxică. După aceea, avem în paralel o decizie a Curţii Constituţionale care spune, este neconstituţional, inechitabil ca femeile să se pensioneze mai devreme ca bărbaţii, mai ales că speranţa de viaţă la femei este mai mare decât speranţa de viaţă la bărbaţi, şi atunci există premisele egalizării vârstei de pensionare”, a precizat ministrul Muncii.
Ea a vorbit şi despre stimularea rămânerii în viaţa activă până la 70 de ani. „Noi, ca Guvern, avem ca intenţie să încurajăm oamenii să îşi petreacă mai mult în activitatea profesională, să eliminăm acele puseuri de pensionări anticipate, de pensionări chiar anticipate cu penalizare, şi oamenii să îşi dorească, fie opţional pentru că sunt mulţumiţi de locul de muncă, fie chiar printr-un sistem de bonificaţii, să rămână mai mult în viaţa activă, până la 70 de ani, cam acolo merg toate ţările Uniunii Europene, în condiţiile în care în România, totuşi, speranţa de viaţă, şi la pensionare, şi la naştere, şi calitatea vieţii active sunt toate cu indicatori sub media europeană, şi atunci eu, ca ministru, nu pot să vorbesc despre creşterea vârstei de pensionare. Dacă va creşte calitatea vieţii în România, dacă va creşte speranţa de viaţă la naştere, la momentul pensionării, atunci va putea fi luat în discuţie acest subiect. Acum rămâne pur o opţiune a oamenilor. Dacă vor să lucreze, bine, dacă nu, nu”, a punctat demnitarul.
„În aproape toate ţările din Uniunea Europeană se vorbeşte şi au instrumente de stimulare a activităţii profesionale – 14 ţări din Uniunea Europeană au şi penalizări dacă oamenii se pensionează anticipat, dar şi stimulente pentru a rămâne în viaţa activă; sunt două ţări care au doar stimulente, adică îi încurajează pe oameni să rămână mai mult, şi două ţări, doar România şi Grecia, în care există doar penalizări. În materie de cifre care îngrijorează oamenii, de afirmaţii pe care le facem, vreau să vă spun că singurii care au destabilizat sistemul de pensii în România sunt cei care le-au majorat din pix, de multe ori în momente de nesustenabilitate”, a mai spus ministrul.