De la 3.600 de lei pe zi, la 3.800 de lei bucata. Seceta l-a determinat pe un fermier din Caţa să-şi ducă 750 de oi şi 79 de vaci la abator

Seceta începe să îi determine pe unii fermieri să renunţe la animale din cauză că păşunile şi fâneţele sunt uscate, iar adăpătoarele au secat. Pentru a nu le vedea cum rabdă de foame, decid că abatorul ar fi o soartă mai bună pentru animale. Aşa a procedat fermierul Dragoş Nicolae Staicu, în vârstă de 20 de ani, din comuna Caţa, judeţul Braşov, membru al Asociaţiei Forţa Fermierilor.

Foto: Grajdurile din ferma crescătorului Dragoş Nicolae Staicu, goale după vânzarea vacilor de lapte.

„De 8 ani mă ocup cu crescutul animalelor, dar secetă mai mare ca anul acesta nu am văzut”
Crescătorul spune că seceta l-a determinat să renunţe la aproape tot efectivul de Bălţată Românească cu Roşu, dar şi la mare parte din oi. „De 8 ani mă ocup cu crescutul animalelor, este o meserie moştenită din familie, dar secetă mai mare ca anul acesta nu am văzut. Anul trecut am avut 100 de vaci şi 1.100 de oi, acum mai am 350 de oi şi până în 21 de văcuţe. Din cauza secetei le-am dus la abator. Nu aveam nici păşune de la Primărie, am fost amânat de pe un an pe altul timp de 8 ani. Aveam nutreţ de la tatăl şi unchiul meu, care aveau fâneţe, dar anul acesta nici acela nu s-a făcut”, a explicat fermierul braşovean.
Până nu demult, Dragoş Staicu furniza lapte unei mari companii de lactate din România. Acum însă vacile abia dacă mai dau câţiva litri de lapte zilnic din cauză că nu au hrană corespunzătoare. Tânărul fermier spune că furajele pentru un număr atât de mare de vaci costă foarte mult, iar la preţurile mari se adaugă transportul şi plata lucrătorilor din fermă.

De la 2.000 de litri de lapte pe zi, la câţiva litri
„Laptele îl dădeam către un procesator mare, printr-o asociaţie – îl dădeam către asociaţia respectivă şi ei către firmă. Aveam o producţie şi de 2.000 de litri pe zi. Vindeam laptele de vacă la 1,80 lei. Animalele au tot fost întinerite în fermă, iar hrana le-o asiguram din furaje cumpărate sau ce luam de la tatăl şi unchiul care aveau vreo 300-400 de hectare de pământ, cu iarbă, lucernă, siloz. Acum e totul uscat, pur şi simplu. Am pus siloz 20 de hectare, dar nu s-a făcut din cauza secetei. Totul este uscat ca-n palmă. Este foarte scump să cumpărăm, apoi mai sunt lucrătorii care trebuie şi ei plătiţi”, a mai declarat Dragoş Staicu.

Avea 4 fântâni forate. Au secat
În zadar s-a chinuit crescătorul de animale să menţină efectivul de vaci. Patru fântâni forate pe terenul unde păşteau animalele au secat, iar soluţii pentru adăparea bovinelor nu a găsit. Aşa că singura opţiune a fermierului a fost să ducă vacile la abator.

Cu 20 de lei pe kilogram
„Am dat dat vacile la 3.800 de lei bucata şi cei 8% la ANAF, nu ştiu cât a fost kilogramul. Carcasa a fost socotită la 20 de lei pe kilogram. M-au chemat la abator să vin să socotim, dar nu am fost, mi-a fost milă de ele, cum să merg după ce le-am crescut, să merg să văd cum le omoară? Le-am zis să facă preţul cum vor, să socotească, să le ia”.

Nu e singurul
„Vor renunţa mai mulţi crescători la animale. M-au sunat foarte mulţi să mă întrebe unde am dat animalele că vor şi ei să le vândă, tot din cauza secetei”, a precizattânărul.
Supărarea sa cea mai mare rămâne însă faptul că nu a primit o păşune de la Primărie. Edilul comunei Caţa a motivat că fermierul apare deja în contractul de concesiune al mamei sale, care deţine la rândul ei 100 de vaci.
 
Nu renunţă, se reorientează pe rasă de stepă
Este primul an pentru Dragoş în care renunţă la animale. „Pe viitor, ori mai iau 1.000 şi ceva de oi, să fac 2.000 la număr, ori mai iau vaci de carne, Angus sau rase de stepă să fie mai rezistente. Nici atâţia oameni pentru îngrijirea lor nu mi-ar mai trebui. Acum am 10 ajutoare, dar ferma este tehnologizată, avem muls mecanizat”, a concluzionat crescătorul de animale din judeţul Braşov.

Foto: Păşune cu iarbă uscată – Caţa, judeţul Braşov.