De la 21 de ani, cu „200 de lei de la mama”. Povestea braşoveanului care produce astăzi lockerele pentru Fan Curier şi Poşta Austriei

ZF Gen Z a pornit în căutarea foştilor studenţi care au creat businessuri şi caută să vadă unde au ajuns astăzi. Dintr-un total de 20.000 de firme create de studenţi de la apariţia acestei legi, doar 7.500 mai sunt în viaţă şi astăzi, iar unele au afaceri de zeci sau sute de milioane de lei şi au creat zeci de locuri de muncă.
Lucian Ulmanu pornea, în 2007, la 21 de ani, pe vremea când era student la Facultatea de Ştiinţe Economie a Universităţii Transilvania din Braşov, o firmă, Arka Rec, atras de antreprenoriat şi de producţie. Anii de început nu au fost uşori, iar numărul celor care îi spuneau să renunţe era mult mai mare decât al celor care au crezut în el.
Dar n-a renunţat, deşi a schimbat modelul de producţie, ideea iniţială de business de mai multe ori, iar astăzi a ajuns să livreze mii de lockere pentru firmele de curierat din ţară, dar şi din afara ţării.
Firma creată de el, Arka Rec SRL din Braşov este, potrivit datelor din 2024, al treilea cel mai mare angajator din rândul companiilor create vreodată de studenţi în România.
„Am vrut să-mi fac firma din vara lui 2007, ştiam despre faptul că există o facilitate la înfiinţarea firmelor de către studenţi. Dar nu am reuşit atunci, aveam «obligaţii» faţă de senatul universităţii şi nu înţelegeam nici ce înseamnă asta”, îşi aminteşte amuzat Lucian Ulmanu, fondatorul Arka Rec din Braşov.
O restanţă la analiză matematică i-a pus o frână atunci, dar asta nu l-a descurajat. Şi-a luat examenul şi s-a reîntors la Registrul Comerţului cu actele pentru firma pe care dorea să o înfiinţeze.
„M-am grăbit să prind înfiinţarea firmei în 2007 pentru că erau tot felul de zvonuri că ar urma să crească mult capitalul social necesar la crearea unei firme. Am primit în jur de 200 de lei de la mama şi mai aveam eu nişte bani din organizarea balului bobocilor, dar la început nu aveam succes la nimic”.
Primul contabil pe care l-a angajat la firmă l-a sfătuit şi pe el şi pe apropiaţi să se lase de antreprenoriat pentru că „nu este făcut pentru asta”. S-a încăpăţânat să demonstreze contrariul. Au urmat ani de luptă în business, a avut producţie pentru sectorul automotive, pentru aviaţie, dar şi colaborări în industria de logistică şi curierat. „Înainte să facem lockere, am făcut sisteme de sortare pentru un alt jucător din piaţă. Aşa am şi ajuns cumva în domeniul acesta”, spune Lucian Ulmanu.
Astăzi compania românească Arka Smart Parcel Lockers din Braşov produce lockere pentru companiile de poştă şi curierat din zece ţări, printre clienţi numărându-se atât firma locală Fan Courier, cât şi Poşta Austriei. „Anul acesta a  fost complicat până în octombrie, dar am luat măsuri importante care acum produc efecte foarte bune. Am reuşit să fim pe creştere şi estimez că vom termina anul cu afaceri de 21 mil. euro, dublu faţă de 2024 şi cu 300 de angajaţi”.
Cu 20.000 metri pătraţi dedicaţi producţiei, cu departament de cercetare-dezvoltare, firma braşoveană vine cu soluţii inovatoare pe o piaţă competitivă, dar pe care Lucian Ulmanu vede în  continuare mult loc de creştere.
În ultimii ani, cifra de afaceri a Arka Smart Parcel Lockers s-a dublat de la an la an, iar 2026 nu face excepţie, în condiţiile în care fondatorul companiei spune că există premise şi contracte care pot duce businessul la peste 40 milioane euro anul acesta.

„MAI BINE DECÂT NIMIC”
Din 2003 există o lege pe baza căreia studenţii primesc câteva facilităţi pentru a-şi porni o afacere. Infime, ar spune orice analist financiar, dar totuşi „mai bine decât nimic”, spun cei care au deschis firme în baza acestei legi (HG nr. 166/2003).
În ce condiţii îşi pot deschide studenţii un business fără a mai plăti taxe de înfiinţare:
- urmează cursurile unei forme de învăţământ superior de lungă sau de scurtă  durată la o instituţie de învăţământ superior acreditată;
- sunt cel puţin în anul II de studiu şi au promovat toate obligaţiile prevăzute de senatul universităţii;
- nu au depăşit vârsta de 30 de ani
De ce scutiri beneficiază:
- tarifele pentru serviciile de asistenţă prestate de oficiile registrului  comerţului de pe lângă tribunale;
- taxele şi tarifele pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la  oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale;
- taxele şi tarifele pentru autorizarea funcţionării solicitate comercianţilor la constituire;
- taxele şi tarifele pentru obţinerea de la administraţia publică locală a  autorizaţiei de desfăşurare a unor activităţi economice în mod independent;
- tarifele pentru publicarea, în extras, în Monitorul Oficial al României  Partea a IV-a, a încheierii de înmatriculare pronunţată de judecătorul delegat la  oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal;
- taxa de timbru pentru activitate.