DE FRICA PUȘCĂRIEI, Milionarul Dan Tartagă a fugit în SUA

Afaceristul condamnat la cinci ani de închisoare are mai mult de nouă luni în care niciun polițist nu i-a dat de urmă Milionarul brașovean Dan Tartagă (foto), dat în urmărire generală după ce s-a sustras executării unei pedepse de cinci ani dictată anul trecut de Tribunalul Alba Iulia, s-ar afla, potrivit unor surse apropiate omului de afaceri, în Statele Unite ale Americii. Comisarul șef Liviu Naghi, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Brașov ne-a declarat că „Tartagă și Pișcu (Nicolae Pișcu, fostul director al Băncii Agricole Brașov, condamnat în același dosar al Fabricii de Zahăr Bod tot la 5 ani de închisoare – n.red.) sunt în continuare căutați general”. Cei doi figurează și pe site-ul Poliției brașovene, la secțiunea „Căutați general”. Potrivit acestuia, Poliția Brașov nu deține informații potrivit cărora omul de afaceri brașovean ar fi trecut granița sau că ar fi plecat în Statele Unite, dar vor verifica și această supoziție. Căutat din 20 octombrie 2011 Anul trecut, la 13 ani de la privatizarea Fabricii de Zahăr Bod și după 9 ani de procese, Curtea de Apel Alba a dat verdictul care îi trimite pe cei doi inculpați rămași în acest dosar, fostul director al Băncii Agricole Brașov, Nicolae Pișcu, și omul de afaceri Dan Tartagă, după gratii. Mai exact, pe 19 octombrie, Curtea a respins recursul împotriva sentinței Tribunalului Alba de condamnare a inculpaților Pișcu Nicolae și Dan Tartagă, și anume cinci ani de închisoare cu executare în ambele cazuri, după cum ne-a declarat Nicoleta Dragoș, președintele Judecătoriei Alba Iulia. Acuzațiile pentru care Dan Tartagă a fost deferit justiției sunt fals în declarații, uz de fals, instigare la fals intelectual, înșelăciune, folosirea cu rea-credință a creditelor societății și încasare ilegală de dividende. Nicolae Pișcu a fost acuzat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Dosarul privatizării Fabricii de Zahăr Bod se afla pe rolul instanțelor din 2002, când a fost înaintat Parchetului Curții Supreme de Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, Tribunalul Brașov. Doi ani mai târziu, în 2004, acesta a fost strămutat la Judecătoria Alba, iar sentința a fost dată în acest an, și anume cinci ani de închisoare cu executare pentru cei doi. Pe 13 aprilie 2011, Tartagă și Pișcu au făcut recurs la Curtea de Apel Alba, care a respins ambele recursuri, săptămâna trecută, pe 19 octombrie 2011, ca fiind nefondate. A doua zi, pe 20 octombrie, cei doi au înaintat separat câte o cerere de amânare a executării pedepsei. Acuzații numeroase Potrivit rechizitorului în baza căruia cei doi au fost trimiși în judecată, anchetatorii au stabilit că, în cursul anului 1998, Dan Tartagă, în calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Brașov, a participat la licitația privind achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni la Fabrica de Zahăr Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal că societatea lui nu avea credite nerambursabile către stat. Pentru achiziționarea acțiunilor, Tartagă a solicitat Băncii Agricole Brașov acordarea unui credit cu dobândă subvenționată, în valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obținerea creditului a beneficiat de ajutorul angajaților băncii, susțin anchetatorii, depunând acte false privind încheierea a 663 contracte de arendare a unor terenuri de pe raza județului Brașov, comunele Feldioara, Bod și Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, susțin anchetatorii, destinația creditului obținut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricolă și și-a cumpărat chiar și un apartament în București, pe Bulevardul Unirii. Nicolae Pișcu a acordat creditul cu încălcarea normelor bancare, în plus semnând 28 de ordine de plată emise de Tartagă, și a avalizat patru bilete la ordin emise de firma Darcom, în valoare de 88,8 miliarde de lei, fără documente justificative, fără avizul Serviciului de Credite și al Comitetului de Risc. Din cercetările procurorilor a reieșit faptul că directorul Băncii Agricole (actualmente Raiffeisen Bank) Brașov a acționat în mod asemănător și față de alte societăți, acordându-le credite situate între 4 și 10 miliarde de lei. Fabrica, pe profit după doi ani de insolvență Fabrica de Zahăr Bod, companie aflată în insolvență, a încheiat anul trecut cu un profit net de 3,773 milioane de lei, după ce în 2010 raportase pierderi nete de 11,383 milioane de lei, se arată într-un raport al companiei remis Bursei de Valori București. Pierderile cumulate ale fabricii în 2009 și 2010 au urcat la patru milioane de euro. Cifra de afaceri a companiei a scăzut nesemnificativ în perioada analizată, de la 54,915 milioane de lei la 53,133 milioane de lei. Veniturile producătorului de zahăr au urcat cu peste cinci puncte procentuale, de la 69,842 milioane de lei la 73,536 milioane de lei, în timp ce cheltuielile s-au restrâns cu aproximativ 17%, de la 80,749 milioane de lei la 67,011 milioane de lei. Fabrica de Zahăr din Bod este controlată de firma Darcom din Brașov, aflată și ea în insolvență, firmă ai cărei acționari sunt Lucreția și Iulian Tartaga, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. S-a admis doar revizuirea dosarului, nu și suspendarea pedepsei Pe data de 16 februarie 2012, Tribunalul Alba a suspendat sentința care i-a condamnat pe cei doi la 5 ani de închisoare și a trimis dosarul spre rejudecare la Judecătoria Alba. Mai mult, judecătorii au suspendat punerea în executare a sentinței de condamnare, până la finalizarea revizuirii. Conform acestei decizii, Tartagă și Pișcu s-au putut bucura din nou de libertate, motiv pentru care au fost scoși de sub urmărire națională. Decizia nefiind definitivă, la judecarea recursului, Curtea de Apel Alba a admis doar cererea de revizuire a dosarului, însă nu și pe cea de suspendare a executării pedepselor. Solicitarea de revizuire a dosarului în care fostul patron al Fabricii de Zahăr Bod, Dan Tartagă, și fostul director al Băncii Agricole Brașov, Nicolae Pișcu, au fost condamnați definitiv la cinci ani de închisoare cu executare, a fost amânat pentru data de 7 august. Dosarul avea termen pe data de 26 iunie, însă magistrații Judecătoriei Alba au amânat pronunțarea unei soluții până pe data de 7 august la solicitarea avocatei lui Tartagă.