De ce stăm în genunchi în biserică?

Dacă avem credinţă în Dumnezeu nu doar din rutină, ci cu o iubire inteligentă, trebuie să înţelegem de ce facem ceea ce facem.  De exemplu, de ce ne îngenunchem? Ce este atât de important, atât de semnificativ, la această postură, încât o folosim înainte şi după Liturghie, în timpul rugăciunii şi în alte momente ale Liturghiei?
Îngenuncherea este un act de smerenie în faţa lui Dumnezeu, iar smerenia face o rugăciune demnă de a fi ascultată, arată cei de la Shtiu.ro. Acest gest este un simbol al smereniei din două motive: în primul rând omul devine mic în faţa lui Dumnezeu şi se supune Lui. Astfel îşi recunoaşte propria slăbiciune şi modul de a cere iertarea, mila şi îndurarea puterii dumnezeieşti.
În al doilea rând, forţa fizică este prezentă în genunchi, îndoindu-le, un om mărturiseşte deschis lipsa de putere. Astfel, simbolurile fizice externe sunt arătate lui Dumnezeu în scopul reînnoirii şi antrenării spirituale a sufletului interior.
Cea mai recomandată şi mai potrivită poziţie de a asculta Sfânta Liturghie este cea în picioare. Aceasta presupune o atenţie mai mare la slujba care se oficiază. Statul pe scaune sau bănci dă senzaţia unei nepăsări în faţa lui Dumnezeu. Unii credincioşi stau în genunchi pe tot parcursul Liturghiei, însă nu este corect.
Există doar câteva momente în care credincioşii stau în genunchi, în funcţie de semnificaţia acestora în cadrul Sfintei Liturghii. Potrivit Doxologia.ro, cel dintâi moment pentru îngenunchere îl constituie Vohodul cel mic sau ieşirea cu Sfânta Evanghelie în procesiune, în prima parte a Liturghiei, numită a catehumenilor, în timp ce se cântă antifonul al treilea. Acest lucru simbolizează ieşirea Mântuitorului Iisus Hristos în faţa oamenilor pentru a predica, după botezul Său în Iordan.
Un alt moment în care credincioşii pot îngenunchea este citirea Sfintei Evanghelii, însă aceasta poate fi ascultată şi în picioare. Îndemnul liturgic „drepţi” înseamnă „Înţelepciune”, însă nu înseamnă că este nevoie de a sta numai în picioare, ci este mai degrabă o avertizare de a sta atenţi şi de a trata cu respect citirea Sfintei Liturghii.
Conform aceleiaşi surse, ultimul moment de îngenunchere este Vohodul cel mare sau ieşirea cu cinstitele daruri. Acest lucru simbolizează două momente importante, şi anume intrarea Mântuitorului în Ierusalim îndreptându-se spre jertfă, Sfânta Masă şi Altarul închipuind grădina în care a fost săpat mormântul, dar şi alaiul de îngropare a Domnului. Momentul îngenuncherii creştinilor reprezintă respectul acestora înaintea cinstitelor daruri.
Un alt moment în care creştinii îngenunchează este rostirea sau cântarea rugăciunii Tatăl nostru, aceasta fiind şi cea mai importantă din întregul nostru cult.
Preoţii îngenunchează o singură dată în timpul Sfintei Liturghii, imediat după invocarea Duhului Sfânt şi prefacerea Cinstitelor Daruri în Trupul şi Sângele Domnului.