Curs BNR
1 EUR = 4.9774 RON
1 USD = 4.3833 RON
1 GBP = 5.8304 RON
1 XAU = 464.4611 RON
1 AED = 1.1933 RON
1 AUD = 2.7957 RON
1 BGN = 2.5449 RON
1 BRL = 0.7714 RON
1 CAD = 3.1559 RON
1 CHF = 5.2813 RON
1 CNY = 0.6015 RON
1 CZK = 0.1993 RON
1 DKK = 0.6668 RON
1 EGP = 0.0860 RON
1 HUF = 1.2223 RON
1 INR = 0.0513 RON
1 JPY = 3.0556 RON
1 KRW = 0.3047 RON
1 MDL = 0.2538 RON
1 MXN = 0.2227 RON
1 NOK = 0.4191 RON
1 NZD = 2.6097 RON
1 PLN = 1.1646 RON
1 RSD = 0.0425 RON
1 RUB = 0.0530 RON
1 SEK = 0.4526 RON
1 TRY = 0.1141 RON
1 UAH = 0.1048 RON
1 XDR = 5.9383 RON
1 ZAR = 0.2318 RON
Publicat la 09 octombrie 2023
Dr. Vlad Ciurea: Cuvintele „trebuie” sau „acum” trebuie scoase din vocabularul nostru. Nu duc la nimic bun
De ce simţim că nu mai avem timp? Simţul că nu mai avem timp poate fi rezultatul mai multor factori şi experienţe individuale, şi poate varia de la o persoană la alta. Avem prea multe activităţi şi responsabilităţi în viaţa de zi cu zi, cum ar fi muncă, şcoală, grijă pentru familie şi altele, iar asta s-ar putea să ne facă să ne simţim copleşiţi de cantitatea de lucruri de făcut şi din acest motiv simţim că timpul trece prea repede.
Stresul şi anxietatea pot face ca timpul să pară că trece mai repede pentru că suntem preocupaţi cu grijile şi cu gândurile despre viitor sau despre ceea ce avem de făcut.
Uneori, oamenii percep timpul ca trecând mai repede pe măsură ce îmbătrânesc, ceea ce poate fi legat de modul în care percepţia timpului se schimbă odată cu vârsta.
„Metoda ardelenească”
Prof. univ. dr. Vlad Ciurea (foto), medic primar neurochirurgie, a explicat cum ne afectează toată această rutină zilnică întregul creier. „Am constatat că această viteză taie din activitatea noastră zilnic, ne fură din timp, suntem mereu pe fugă. Nu ne rămâne decât un singur lucru: să facem toate lucrurile pas cu pas şi să luăm metoda ardelenească în care lucrurile sunt făcute aşezat. Acest creier uman trebuie să adapteze la tot ceea ce este în jur. Nu poate să fie mereu pe grabă, iar cuvintele trebuie sau acum trebuie scoase din vocabularul nostru pentru că nu duc la nimic bun, iar săracul nostru creier este suprasolicitat. Îl îmbolnăvim foarte mult. Creierul are activitate electrică, se aprind nişte luminiţe de activitate, iar la un moment dat aceste luminiţe cresc şi nu mai reuşesc să facă faţă. Se decompensează. Decompensarea cerebrală pe care o are creierul duce la epuizarea şi apar nevrozele. Acest sindrom care este în întreaga societate este burnoutul. Sunt persoane tinere, deştepte, care nu se mai adună, nu îşi găsesc cuvintele, le tremură mâinile, vor să spună cinci lucruri odată, izbucnesc în plâns. Totul este legat de suprasolicitare. Nu este o boală, este o suprasolicitare. Se cere prea mult de la angajaţii noştri. Lăsaţi-l să facă una, să se concentreze şi aşa mai departe. Teoria este a priorităţii. În Germania se lucrează după elemente programate, clare, iar la noi se lucrează haotic”, a explicat profesorul la emisiunea DC Medical.
Cum gestionăm burnout-ul
Burnoutul este o afecţiune mentală şi emoţională care apare atunci când o persoană se confruntă cu un nivel ridicat de stres cronic, epuizare fizică şi emoţională, şi o scădere a interesului sau satisfacţiei faţă de munca sau activităţile pe care le desfăşoară în mod obişnuit.
Este important de menţionat că burnoutul nu este doar oboseală obişnuită sau stres trecător; este o condiţie serioasă care poate afecta sănătatea mentală şi fizică a unei persoane.
Burnoutul este adesea asociat cu locul de muncă, dar poate afecta şi alte domenii ale vieţii, cum ar fi relaţiile personale sau activităţile de voluntariat.
Pentru a gestiona burnoutul, este important să se ia măsuri pentru a reduce stresul, să se stabilească limite clare la locul de muncă sau în viaţa personală, să se caute ajutor de la profesionişti în sănătate mentală şi să se acorde atenţie bunăstării fizice şi mentale. Ignorarea burnoutului poate duce la probleme mai grave de sănătate mentală şi fizică, de aceea este important să fie abordat şi tratat în timp util.
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu