De ce se votează la Braşov „CL contra grupul Coliban”: explicaţiile pe larg

Şedinţa de Consiliu Local Braşov, de la sfârşitul lunii iulie s-a încheiat, după mai bine de 7 ore de discuţii şi dezbateri. Şi, totuşi, continuă în afara cadrului de şedinţă. După ce primarul Allen Coliban, viceprimarul Flavia Boghiu şi administratorul public Adriana Miron au ieşit public pentru a da explicaţii, a anunţa posibile acţiuni în instanţă şi a cere ajutorul braşovenilor, conferinţă contrabalansată de cea a viceprimarului Sebastian Rusu şi parlamentarului Ionuţ Banciu, ieri, aleşii locali ai PNL şi PSD au dat replici în scris către presă şi au motivat abţinerea de la vot în cazul mai multor proiecte. Abţinerea este contabilizată drept vot de respingere.

Şcoala buffer
Aleşii locali ai PSD spun că s-au abţinut de la vot la proiectul privind iniţierea procedurii pentru închirierea, prin negociere directă, de către Municipiul Braşov, în calitate de chiriaş, a unor spaţii pentru relocarea temporară a activităţii şcolare pentru că nu au văzut transparenţă şi nici studii făcute. „Consilierii locali nu au văzut niciun studiu de prospectare din care să fi reieşit suma de 8E/mp  fără TVA - chirie lunară pentru spaţiu şi 3E/mp fără TVA - contravaloare servicii de mentenanţă şi management spaţii. Pentru că ne dorim transparenţă, nu suntem de acord cu negocieri directe (nici nu cunoaştem dacă a existat sau nu o comisie de negociere), cu atribuiri directe, ci cu licitaţii în urma unor anunţuri publice cum că Primăria Braşov caută spaţii pentru asigurarea unor şcoli buffer - şcoli tampon, cu caracter temporar - până la finalizarea unor lucrări de reabilitare, extindere, reparaţii capitale, reconfigurare şi eficientizare energetică a instalaţiilor, precum şi adaptare la condiţiile de siguranţă impuse de ISU la şcolile existente”, au precizat reprezentanţii PSD din CL. Ei mai spun că sunt de aord cu proiectul, dar în alte condiţii: „în urma dialogului cu ISJ şi a tuturor factorilor implicaţi şi în urma transparentizării studiilor de prospectare a pieţei din care să reiasă această sumă înaintată spre aprobare Consiliului Local”.
În aeeaşi linie sunt şi liberalii: „Practic, aici consilierilor locali li se cerea să fie de acord cu o negociere directă pentru o perioadă de minim 7 ani, pentru o sumă de de 3.023.832 euro cu TVA. Noi, consilierii locali PNL Braşov nu am fost şi nu vom fi de acord cu cheltuirea banului public fără transparenţă, fără justificare, fără un anunţ în prealabil la nivelul Municipiului Braşov!
Din documentaţia aferentă proiectului, calculele sunt făcute fix pentru un singur spaţiu de 2.750 mp. Însă domnul primar s-a exprimat în şedinţa de plen că „s-a vorbit cu 7 (şapte) dezvoltatori”. La întrebările consilierilor PNL, domnul primar şi doamna administrator public ne-au explicat că nu este identificat spaţiul, cu toate că ni s-au prezentat o suprafaţă exactă şi o sumă exactă, cerându-ni-se atribuirea direct (…). Ulterior, un consilier USR a recunoscut, în plen că se ştie unde este spaţiul şi că acesta ar fi în cartierul Tractorul”.

Cantina socială şi masa caldă şi în şcoli. Invocat modelul Clujului
Alte proiecte ce au încins spriritele au fost cele legate de cantina socială şi de masa caldă. Deocamdată, doar la nivelul de studii, ce ar fi fost realizate într-un parteneriat cu Agenţia Metropolitană. Din nou, consilierii PSD reclamă lipsa informărilor: „Masă de calitate pentru elevii braşoveni. Ce înseamnă masă de calitate? Cine stabileşte acest standard de calitate? Ce înseamnă determinarea necesităţii unei mese calde în unităţile de învăţământ şcolar din Braşov? Care este strategia de implementare a acestui program, obiectiv menţionat în acordul de parteneriat propus între Municipiul Braşov şi Agentia Metropolitană? Sunt o serie de întrebări la care noi, consilierii locali nu avem răspuns!”. De asemenea, ei au mai transmis că „rolul CATTIA este de a fi Centru de Afaceri, Transfer Tehnologic şi Incubator de Afaceri, nicidecum bucătărie, cantină sau spaţiu ce ar deservi pregătirea unei mese calde! Municipiul Braşov are în proprietate, prin intermediul Tetkron, o cantină gata amenajată, de aproximativ 3000 mp”.
Liberalii, în schimb, zic că masa caldă în şcoli poate fi asigurtă prin extinderea funcţionalităţii cantinei care se doreşte să fie construită pe strada Panselelor – de altfel, tot un proiect respins.
„Noi, consilierii locali liberali am propus să fie realizată o cantină în care să fie posibilă prepararea în regim propriu a unei mese calde, care să le fie acordată elevilor din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. Deja avem modelul administraţiei liberale de la Cluj-Napoca, un proiect implementat cu succes pentru 3.300 de elevi”, au spus şi liberalii. Oricum, ar fi nevoie de discuţii şi cu alte instituţii: Inspectoratul Şcolar Judeţean, DSP, DSV etc.).
Cât despre proiectul de reabilitare, modernizare şi dotare clădirii din str. Panselelor nr. 23 pentru a funcţiona drept cantină socială, aleşii PSD spun că „aici aducem în discuţie şi subiectul cantinei sociale din subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială. Dorinţa noastră este ca spaţiul existent să fie maximizat şi îmbunătăţit, pentru a beneficia de o masă caldă şi elevii braşoveni, nu numai persoanele defavorizate, ce ajung la un număr de 500-600. Prin dialogul solicitat, cu toţi factorii de specialitate ne dorim ca o bucătărie de 500 mp să deservească o arie extinsă de beneficiari, astfel încât să fie cuprinşi aici şi elevii Braşovului. De ce nu am putea aduce îmbunătăţiri unui proiect din 2018, perimat deja, având în vedere dinamica vieţii?”
Liberalii spun că o cantină socială ar putea să funcţioneze foarte bine şi la Căminul pentru persoane vârstnice din Noua. „Legat de realizarea obiectivului Cantina socială de pe strada Panselelor nr. 23, vorbim de o cantină cu  o suprafaţă construită desfăşurată de 2.001 mp din care 500 mp erau destinaţi numai pentru bucătărie. Noi considerăm că o Cantină socială poate să funcţioneze foarte bine în cantina pe care deja o avem, la Căminul de bătrâni din Noua, care este prea puţin folosită pentru că numărul de beneficiari este mic. Acolo pot fi produse porţii şi pentru persoanele singure şi cu probleme sociale. În plus, avem cantina fostului Liceu Economic, care se află într-o construcţie nouă, realizată din fonduri europene. Şi aceasta poate să fie folosită având ca beneficiari persoanele în dificultate, iar pe suprafaţa de 2.001 mp de pe strada Panselelor am putea realiza un obiectiv de real interes pentru braşoveni. În plus, dacă acea construcţie  ar fi utilizată exclusiv pentru persoanele cu probleme sociale, cantina socială propusă de conducerea Primăriei nu va mai putea să fie folosită pentru a produce hrana elevilor din Municipiul Braşov, deoarece ar intra ca obiectiv la Direcţia de Asistenţă Socială. Avem două variante la îndemână şi în acest moment considerăm inoportună realizarea unei construcţii la dimensiunile prezentate în proiectul de hotărâre, care să aibă o singură utilitate”.

Parcul Brassovia
Social democraţii susţin că proiectul e „pe repede înainte”:  „fără fundamentări solide, fără analiza unor plusuri şi minusuri, fără consultări cu specialiştii (cu toţi, nu discreţionar, cu specialişti “de casă”), fără a aduce în faţa braşovenilor şi dezavantajele acestui proiect, dincolo de dorinţa unanim acceptată de a ne proteja pădurile şi mediul înconjurător şi de a fi mai prietenoşi cu acestea, pentru o calitate a vieţii cât mai bună”. Şi tot ei mai spun că e nevoie de dezbateri ample. „Pentru că specialiştii spun faptul că există soluţii mai ieftine şi mai puţin birocratice în acest caz. Şi de ce să nu le identificăm înainte de a aproba un asemenea proiect? Proiect ce nu are la baza studii ştiinţifice şi opiniile factorilor cunoscători ai acestui domeniu”.
Şi liberalii spun de lipsa studiilor pe acest proiect. „Cea mai mare problemă la acest proiect este că, în mod contrar prevederilor legale, la baza acestuia nu există niciun fel de studii ştiinţifice. Au fost doar nişte discuţii, a apărut un înscris, care menţiona expres că nu reprezintă o documentaţie stiinţifică, întocmit de domnul Mihai Orleanu, care este membru în conducerea USR Braşov şi care face parte şi din Fundaţia Centrul de Ecologie Montană, organizaţie cu care Primăria dorea să încheie un parteneriat în vederea gestionării acelei viitoare arii protejate de interes local, parteneriat în privinţa căruia ne-am abţinut. Considerăm că avem nevoie de experţi, de studii ştiinţifice adevărate şi bine documentate, care să ne ajute să luăm hotărârea cea mai bună. Pentru că, dacă acum luăm o decizie fără să avem toate datele problemei, riscăm să ne blocăm inutil în ceva complicat în loc să fi găsit cele mai eficiente, utile şi simple soluţii. Aşa cum a spus în cadrul şedinţei şi secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ Banciu, sunt alţi paşi mai importanţi pe care trebuie să-i facem până la declararea Ariei Naturale Protejate de Interes Local Brassovia”.

FOV, unele da, altele ba
Proiectele vizând Formul Oraşelor Verzi, ediţia a doua, au fost şi ele cu scântei. 11 în total, 2 respinse. Unul viza aprobarea acordului de parteneriat dintre Municipiul Braşov şi Breasla Cârciumarilor Braşoveni în vederea organizării evenimentului gastronomic „Breasla iese în piaţă - Veggie Edition”. „Abţinerea noastră cu privire la parteneriatul cu Brasla Cârciumarilor Braşoveni este argumentată de dorinţa de a nu limita restaurantele, cafenelele, bistrourile etc. din Braşov de a avea acces la anumite beneficii ce le-ar putea obţine în urma acestei asocieri cu Forumul Oraşelor Verzi. De ce să nu dăm şansa tuturor agenţilor economici din domeniu să beneficieze de o asemenea vizibilitate?”, spun social-democraţii.
„Evenimentul a fost susţinut de domnul consilier local USR Bogdan Bart, care este membru al acelei organizaţii şi care este consilier local numai pentru speţe de acest gen. Într-adevăr, dânsul s-a abţinut la vot, dar a făcut lobby pentru evenimentul în cauză. Nouă, consilierilor locali PNL nu ni se pare normal ca un consilier local să vină şi să facă lobby numai unui anumit segment de piaţă şi numai în favoarea unor reprezentanţi HORECA, cu privire la care are nişte interese personale directe. Consiliul Local nu a fost ales de braşoveni să-i favorizeze pe unii şi să-i defavorizeze pe alţii. Nu era nevoie de acest parteneriat pentru FOV şi dacă într-adevăr doresc să organizeze acel eveniment, o pot face, plătind la Primărie, la bugetul local, sumele aferente activităţii respective (…) De asemenea, tot la acest Forum am mai respins un proiect legat de alocarea sumei de 100.000 lei către Agenţia Metropolitană Braşov, care să participe la FOV. Păi dacă am suplimentat bugetul FOV cu 200.000 lei, ce treabă mai are şi Agenţia Metropolitană cu acest FOV, pe lângă toate celelalte parteneriate?”, au spus şi liberalii.
Bugetul Forumului Oraşelor Verzi a fost suplimentat şi aprobat la începutul anului cu o creştere de 30% faţă de anul trecut, de la 600 mii lei la 800 mii lei. Social-democraţii şi liberalii spun că nici acum nu ştiu care a fost impactul primei ediţii, în ciuda faptului că bugetul a fost majorat.

Alte proiecte care nu au trecut de votul aleşilor locali
În ceea ce priveşte proiectul privind acordul Municipiului Braşov la construirea de către Societatea Kronstadt Residence SRL, a două construcţii identice cu cele edificate anterior, la o distanţă de min. 2 m faţă de limita de proprietate, în Stupini, social democraţii spun că s-a încercat „un acord al consilierilor locali cu privire la o derogare a unei limite de proprietate a Municipiului Braşov ce aparţine unui dezvoltator imobiliar”. Liberalii spun că ar fi fost un acord pentru ca dezvoltatorul să se poată apropia mai mult cu construcţiile de un posibil canal de irigaţii.
Proiectul de hotărâre privind aprobarea acordului de parteneriat dintre Municipiul Braşov şi Asociaţia Flava Sports în vederea susţinerii evenimentului „Urbaniada.ro - ediţia de vară” a picat şi el, aleşii locali ai PSD şi PNL susţinând că există „o serie de inadvertenţe cu privire la perioada de desfăşurare a evenimentului, la persoanele contractante - în acord apărând şi un PFA, dar şi la posibilitatea completării parteneriatului cu anumite acte adiţionale”.