De ce se usucă pinii de pe Tâmpa?

Cele 14.616 hectare de pădure aflate în administrarea Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt  (RPLPK) Brașov au intrat într-un nou program de monitorizare, rezultatele acestor cercetări urmând a fi folosite pentru identificarea celor mai bune soluții de gestionare a fondului forestier. Practic, cu o finanțare de 1,2 milioane de lei, Regia, împreună cu Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, derulează un proiect prin care sunt instalate 450 sondaje permanente (parcele de pădure, cărora silvicultorii le spun „piețe”) uniform distribuite în întreg fondul forestier. Acestea vor permite colectarea de date referitoare la evoluția arborilor (înălțime, circumferință, etc) dar și informații referitoare la starea de sănătate a acestora (vătămări sau grad de uscare). Aceste parcele sunt permanente, iar monitorizarea se va face o dată la cinci ani.

Cum vor arăta „piețele”

Pe de altă parte, Ștefan Leca (foto centru sus), cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, manager de proiect, a precizat că  acest proiect a fost inițiat, în primul rând pentru a se cunoaște cu exactitate care sunt problemele, care sunt factorii care influențează negativ starea de sănătate a acestor păduri. „Proiectul își propune să instaleze o rețea statistică de inventariere prin suprafețe de cercetare permanente, care sunt dispuse la nivelul întregului ocol silvic al regiei, cu o suprafață totală de 1000 mp fiecare. Fiecare locație va avea două cercuri de 500 mp, în care se măsoară diametrele arborilor, poziția lor, înălțimea coroanelor, prima ramură vie și înălțimea totală, precum și indicatorii stării de sănătate, cum ar fi defolierea arborilor (care reprezintă procentul de lipsă a frunzișului din coroană). Sistemul va permite și identificarea altor factori vătămători: insecte, ciuperci etc. În urma datelor obținute din aceste suprafețe de cercetare se vor stabili o serie de măsuri de optimizare a managementului forestier din ceste păduri. Măsurătorile se fac periodic, din cinci în cinci ani, tocmai pentru a stabili dinamica acestor arborete, iar anual se va reveni în anumite puncte”, a declarat Ștefan Leca.

Pinii de pe Tâmpa, bătrâni și afectați de secetă

Arborii studiați, inscripționați cu vopsea albă

În momentul de față proiectul este în faza de amplasare a acelor sondaje permanente, care constau în suprafețe de probă în care se inventariază toți arborii și se măsoară toate datele legate de aceștia. De altfel, cine se va plimba prin pădure va observa pe niște arbori niște cifre cu vopsea albă. „Acei arbori vor rămâne acolo, nu sunt marcați în vederea tăierii, iar incripțiile respective sunt doar pentru a ne putea desfășura acest proiect și a înțelege ce se întâmplă cu pădurea. Chiar facem apel la cei care observă aceste marcaje să nu încerce să le șteargă, pentru a nu îngreuna activitățile din proiect”, a mai spus Moldovanu.

De altfel, el a explicat și cum arată marcajul unui arbore care urmează a fi tăiat. „Acesta are la cioată, deasupra rădăcinii, o marcă, imprimată cu ciocanul de marcat, care are regimul sigiliului. De asemenea, la aproximativ un metru înălțime, are un număr de ordine, care nu este scris cu vopsea”, a încheiat reprezentantul RPLP Kronstadt.