De ce (nu) îi vor românii pe Ciucă, Ciolacu şi Drulă? Politica în Transilvania vs gura lumii în Moldova

Românii vor un preşedinte tip elefant, pisică sau leu. Se aşteaptă să vadă la Cotroceni pe cineva de calibru diferit de Ciolacu sau Ciucă, cineva care se pricepe la politică externă, arată o analiză a Deutsche Welle.
„Ce preşedinte vor românii? Percepţia votanţilor şi non-votanţilor asupra potenţialilor candidaţi la prezidenţiale”, o analiză făcută de sociologul Barbu Mateescu pentru Fundaţia Konrad Adenauer scoate în evidenţă că, în bazinele electorale care l-au adus pe Klaus Iohannis la Cotroceni în 2014 şi 2019, oamenii îl etichetează pe Marcel Ciolacu prin epitete precum „penibil, neserios, corupt, hoţ, parvenit politic”. „Aroganţă şi nesimţire. Cred că e corupt până în măduva oaselor”, spune o femeie de 44 de ani din Transilvania rurală. În Moldova, oamenii care nu votează AUR sau Şoşoacă, îl consideră „şmecher, oportunist, slab, mincinos, populist”: „Un politician care-şi cunoaşte interesul foarte bine. Profitor. Uns cu toate alifiile”, zice o femeie de 48 de ani din Moldova urbană. Imaginea lui Ciolacu este însă mult mai pozitivă în localitatea cea mai săracă în care a avut loc cercetarea şi unde primul ministru este perceput ca „serios, carismatic, implicat”.

Cercetările calitative vs sondaje
Cercetările calitative arată nu doar unde se împotmolesc partidele, ci mai ales care sunt trendurile, ce vor oamenii, ce nu le place. Studiile calitative sunt mult mai importante decât sondajele obişnuite care lucrează cu cifre mari, pentru că le pot da şansa oamenilor politici să se recalibreze, să vină cu idei noi şi cu programe, în loc de propagandă. Românii văzuţi în ecuaţia acestor cercetări demonstrează că sunt în faţa clasei politice, că gândesc pe termen lung şi înţeleg, de pildă, rolul şi rostul preşedintelui în cheie constituţională. Oamenii nu aşteaptă de la preşedinte salarii mai mari şi locuri de muncă, ci să poată pune ţara pe un loc mai bun în Europa şi în lume. Studiul nu i-a luat în considerare pe cei care fac parte din bazinele electorale ale partidelor, ci pe cei care înclină balanţa la alegerile prezidenţiale: nehotărâţii, nepasionaţii de politică, cei care privesc de departe scena politică, dar care au opinii destul de ferme despre prezidenţiabilii zilei.

„Fără carismă” vs „serios”
Astfel, Nicolae Ciucă a fost caracterizat drept o marionetă de focus grupurile din Transilvania şi Moldova. Mai ales în Moldova, evaluarea a fost destul de dură cu fostul premier aspirant la prezidenţiale: „nepotrivit, fără carismă, supus, caraghios, tâmp”. Trecutul militar îi dă o nuanţă pozitivă în ochii unor bucureşteni cu studii superioare care îl văd „onest, disciplinat, serios”. Bucureştenii cu studii medii participanţi la studiu sunt, însă, dezamăgiţi că un militar se amestecă în politică. „Când ţine un discurs, parcă e un copil semi-analfabet”, subliniază o femeie de 32 de ani din Moldova urbană, în vreme ce un bărbat de 48 de ani punctează că „politica e o pălărie prea mare pentru domnul Ciucă”.

„S-a născut talentat, a murit fără speranţă”
Din cercetarea calitativă prezentată pe 7 aprilie de Barbu Mateescu, rezultă că pentru majoritatea participanţilor la focus grupuri preşedintele USR, Cătălin Drulă, nu stârneşte niciun fel de emoţie. „S-a născut talentat, a murit fără speranţă”, îl caracterizează un bărbat de 50 de ani cu studii superioare din Bucureşti. „Ar lua decizii mai radicale”, zice un altul de 40 de ani, tot din Bucureşti şi tot cu studii superioare. În afara Bucureştiului, imaginea lui Drulă se confundă cu cea a USR ,„un partid cu o resursă umană de înalt calibru, dar incapabil să-şi atingă obiectivele”, după cum declară sociologul Barbu Mateescu.

Cel mai bine văzut
Cel mai bine văzut pentru Cotroceni este Mircea Geoană, dacă va candida cu adevărat şi nu încearcă doar să obţină o funcţie importantă la nivelul UE sau în alt organism internaţional, după cum spun diferite surse politice. Potrivit studiului, a devenit irelevantă imaginea sa de înfrânt din 2009, cu toate poveştile negative din acea perioadă. „S-a schimbat foarte mult”, potrivit unui bărbat din Moldova urbană de 47 de ani.
Surprinzător, pentru mulţi ardeleni ostili PSD, Mircea Geoană nu este identificat drept PSD-ist şi nu este văzut într-o lumină la fel de negativă ca Marcel Ciolacu. Pe scurt, nu există un brand politic care să-l tragă în jos, iar PSD îi face mari servicii delimitându-se de el. Funcţia de număr 2 la NATO este în ochii românilor o validare. „Dacă ajunge preşedinte, am fi priviţi un pic altfel peste hotare”, crede un bărbat de 45 de ani din Transilvania rurală. „Sigur ar veni cu altă viziune asupra lucrurilor, din cauză că lucrează în altă parte, nu în România”, adaugă o femeie de 35 de ani din Transilvania rurală.
În special, dar nu exclusiv, bucureştenii cu studii superioare sunt conştienţi de existenţa unei diferenţe de calibru între Geoană şi restul figurilor relevante pe scena politică.

Analizaţi, şi bucureştenii
Laura Codruţa Kovesi a fost testată şi ea în această analiză din care rezultă că şefa Parchetului European şi-a pierdut din notorietate, iar percepţia cu privire la ea e „puternic segmentată”. Este văzută pozitiv de bucureştenii cu studii medii, care o consideră „inteligentă şi capabilă”, de ardelenii din rural care vorbesc despre „integritatea şi hotărârea” fostei şefe DNA sau de unii moldoveni urbani care o consideră “extraordinară”. Alţii o văd însă într-o lumină complet negativă, bucureştenii cu studii superioare susţin că ar fi „o unealtă în lupta politică”, unii zic că ar fi „răzbunătoare, sumbră sau tăioasă”. Analiza ajunge la concluzia că profilul ei prezidenţia este “insuficient format”, iar aşteptările sunt neconforme şi răspund mai curând profilului ei public anterior.

Metoda animalelor
Pentru a vedea mai bine ce fel de preşedinte vor românii, sociologul a folosit metoda animalelor. Astfel, femeile din rural ar vrea un preşedinte tip elefant (latura paternă protectoare), iar cele din mediul urban ar prefera preşedintele -pisică (agil, alert, inteligent). Bărbaţii vor în schimb mai ales un preşedinte leu (unii, mai puţini, se gândesc la un preşedinte urs), adică respectat, cu autoritate, capabil să adune în jurul lui o echipă.
Concluziile studiului arată că românii nu îi respectă pe Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu-l cunosc pe Cătălin Drulă, nu o consideră destul de bună pe Laura Codruţa Kövesi, că s-ar îndrepta spre Mircea Geoană, dacă ar avea o alianţă în spate, şi că n-ar fi exclus ca mulţi să mizeze pe liderul AUR sau pe un candidat mai ponderat al radicalilor. Cercetarea sugerează că prezidenţiabilii PSD şi PNL nu sunt doriţi de români şi că electoratul aşteaptă personaje de un alt calibru pentru Cotroceni.