De ce nu dispar urşii din localităţi

Braşovul este, de mulţi ani, un fief al urşilor, mistreţilor sau vulpilor, iar animalele se lasă greu alungate din oraş. Cea mai complicată problemă este cu urşii, o specie protejată de lege, astfel că pentru orice intervenţie, fie că este vorba de o simplă alungare, fie că e vorba de relocare sau recoltare, este nevoie de numeroase hârtii. În plus, în momentul în care se pune problema intervenţiilor, în ecuaţie apar şi ONG-urile. De altfel, potrivit prodecanului Facultăţii de Silvicultură din Braşov, prof. univ. dr. ing. Ovidiu Ionescu, în România funcţionează foarte bine „şantajul” pe care îl fac unele dintre organizaţii, mai ales când se pune problema recoltării urşilor.
„Avem legislaţie suficientă, care prevede cota de prevenţie şi de intervenţie. Cota de prevenţie nu s-a mai dat din anul 2016, iar de atunci, numărul animalelor a crescut exponenţial. Avem peste 70 de oameni mutilaţi în fiecare an, o cifră care cred că nu este întâlnită în Europa. România s-a arătat dispusă să ofere urşi ţărilor europene de unde aceste animale au dispărut, dar nici un stat nu a acceptat. Ambasadele lor au spus că viaţa cetăţenilor este mai preţioasă decât viaţa ursului”, a declarat Ionescu în emisiunea „Braşovul Altfel? Tu alegi!”, difuzată de postul de televiziune Nova TV.

Aviz negativ din partea Academiei Române
Profesorul universitar a menţionat că în acest an Ministerul Mediului a făcut propunerea pentru cote. „Ordinul de ministru trebuie avizat de Academia Română, comisia monumentelor naturii, are a dat aviz negativ pentru extragerea urşilor. Fără acest aviz nu poate fi publicat ordinul în Monitorul Oficial. Specialiştilor le este teamă de ONG-urile extremiste, care au surse de finanţare legate de această superprotecţie, dar nu nicio legătură cu fauna. Suntem singura ţară din Europa care are o populaţie de urs mai mare de 500 de urşi nu practică vânătoare”, a declarat Ionescu.
În opinia lui, argumentele Academiei Române au fost „ridicole” şi neconvingătoare. „La politicieni apare frica de voturi, pentru că un scandal pune presiune pe politician. Membrii comunităţii ştiinţifice preferă să se retragă sau să tacă, pentru a nu fi expuşi unor atacuri urâte”, a continuat Ionescu.

280 de urşi plimbaţi: „Cheltuim bani publici degeaba”
El a menţionat că toate intervenţiile, fie că este vorba de alungare, capturare sau eutanasiere sunt făcute cu medici veterinari şi asociaţii de vânătoare şi Garda Forestieră, pentru alungare, capturare şi eutanasiere. Însă, a spus el „am luat din Braşov peste 280 de exemplare. Degeaba le ducem în altă parte a ţării pentru că situaţia este aceeaşi peste tot. Până la urmă o să fie împuşcat. Cheltuim bani publici degeaba. Finlanda şi Suedia, iau urşi din sud şi îi duc în nord, unde au zone nepopulate”, a spus profesorul universitar, care a catalogat acest mod de acţiune drept o „fentă”, prin care problema este transferată dintr-un loc în altul.  
În plus, el a spus că, de multe ori, acţiunile de alungare sunt făcute inclusiv de viceprimari sau primari.

Avem o simpatie foarte mare, indusă artificial, faţă de urs
Pe de altă parte, Ionescu a spus că alte specii de animale sălbatice nu beneficiază aceeaşi simpatie din partea publicului. „Noi uităm că în anumite perioade ale anului, în perioada fătărilor, în mai – iunie, ursul mănâncă tot ce prinde: viţeii de la cerbi, viţeii de la căprior, pe care, brusc, nu le mai simpatizăm. Avem o simpatie foarte mare, indusă artificial, faţă de urs”, a spus profesorul universitar.

Urmează şacalii?
Pe lângă urşi sau vulpi, în oraşe ar putea apărea şi şacalii, a avertizat Ionescu. „Acum avem peste 25.000 de şacali în România. Pentru ca aceste animale să nu ajungă în oraşe, ar fi nevoie de o vânătoare mai intensă. Este o creştere foarte importantă”, a avertizat Ionescu.