De ce l-a „iertat” instanţa pe chirurgul Sorin Baloş

Pe 31 martie, medicul braşovean Sorin Baloş, specializat în chirurgie cardiovasculară, a fost condamnat la 2 ani şi 11 luni de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de patru ani, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. De asemenea, el a primit o amendă penală de 14.000 de lei şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales într-o funcţie publică, precum şi de a mai profesa în spitalele de stat, excepţie făcând urgenţele, vreme de un an.  
Noi detalii au apărut acum în acest caz. Medicul a fost arestat în iunie 2021, în urma unui flagrant organizat pentru o mită cerută de 2.000 de euro. În total însă, patru martori au făcut declaraţii în proces din care a reieşit că medicul Sorin Baloş primea bani pentru operaţiile efectuate, judecătorii Tribunalului Braşov, unde cazul s-a judecat în primă instanţă, reţinând două infracţiuni de luare de mită: una în formă continuată, dovedită prin trei acte materiale datând din 2021, şi una singulară, datând din 2015.
În motivarea prin care Baloş este condamnat cu suspendare, judecătorii scriu că „gravitatea faptei este evaluată şi din perspectiva a ceea ce constituie flagelul mitei, care în societatea românească este foarte prezent, mai ales în profesiile medicale, unde societatea îngăduie şi acceptă în mod nepermis atenţiile şi recompensele, tratându-le ca pe o normalitate”.  
Totodată, magistraţii adaugă că faptele medicului reprezintă „un pericol social deosebit de ridicat”, având în vedere faptul că luarea de mită s-a produs în legătură cu îndeplinirea unui act medical, că sumele au fost ridicate raportat la situaţia materială a pacienţilor, dar şi la sănătatea precară a acestora.
Judecătorii se declară „dezamăgiţi”, de asemenea, de faptul că medicul a luat mită, în ciuda unor resurse materiale consistente.  Astfel, scriu ei, „instanţa priveşte cu dezamăgire faptul că, în pofida unei foarte bune reputaţii profesionale şi a resurselor materiale provenite din retribuţiile corespunzătoare activităţilor prestate, a siguranţei materiale de care pare să se fi bucurat, inculpatul (…) a ales în mod repetat să nesocotească etica profesională şi normele de drept penal”.  
Pe de altă parte, judecătorii arată că instanţa „nu face abstracţie nici de referinţele şi meritele profesionale ale inculpatului care, în acest context, cântăresc ca şi circumstanţe personale mai mult decât se întâmplă în mod uzual”.  „Se reţin competenţele medicale şi specializările aproape exclusive pe care le are inculpatul (…), cel puţin în raza teritorială a Braşovului şi a judeţelor limitrofe, deservind cu maximă competenţă cazuri şi intervenţii chirurgicale complexe”, se mai precizează în motivare.  
Instanţa arată „încredere” că medicul nu va repeta fapta  Pedeapsa complementată primită de medicul Baloş vizează atât interdicţia de a fi ales în funcţii publice, cât şi interdicţia de a mai profesa în spitalele de stat, „cu excepţia situaţiilor medicale urgente”, pentru o perioadă de un an.  Instanţa explică şi de ce: comunitatea ar avea de suferit din cauza pierderii unui medic considerat valoros, dacă pedeapsa ar fi aplicată pentru o perioadă mai îndelungată.  Articolul 289 C. pen. obligă instanţa să interzică inculpatului exercitarea activităţii profesionale în executarea căreia a săvârşit fapta, însă instanţa apreciază că, raportat la competenţele profesionale deosebite şi exclusive ale inculpatului, extinderea obligaţiei pe o durată mai mare de un an nu ar deservi în realitate interesul societăţii de a avea în unităţile spitaliceşti de stat un medic cu specializarea inculpatului.  Extras din motivarea Tribunalului Braşov: Totodată, judecătorii consideră că este „mai important ca inculpatul să revină în activitatea medicală de stat, care este una gratuită, învestind inculpatul cu maximă încredere în sensul că nu va reitera comportamentul infracţional”.  Decizia din 31 ianuarie a Tribunalului Braşov nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.