De ce joacă românii la Loto
Autor: Liviu CIOINEAG
Publicat la 18 august 2007
Un pot la 6/49, fie el și de 8 milioane de euro, este ca o țigară după o lungă așteptare. Te mănâncă palma dacă nu pui un bilet. N-ai stare dacă nu joci o variantă
Un pot la 6/49, fie el și de 8 milioane de euro, este ca o țigară după o lungă așteptare. Te mănâncă palma dacă nu pui un bilet. N-ai stare dacă nu joci o variantă. Diferența stă doar în amplitudine, principiul fiind același. Pentru a înțelege mai bine de ce jocurile de noroc au atât de mulți adepți, conf. dr. Doina Usaci (foto medalion), cadru universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din Brașov, ne explică mecanismele determinante.
Dependența de
gratificarea imediată
„La baza dependenței provocate de jocurile de noroc (ludopatie) se află același principiu responsabil pentru consumul de droguri, cafea, tutun. Se începe cu cantități mici, după care persoanele dependente simt că nu le mai ajunge. Cei care au intrat într-o sală de jocuri au putut să vadă că jucătorul începe prin a paria sume mici de bani. În general, în această industrie există un mecanism prin care jucătorul este gratificat la început: el câștigă sume mici care îi dau, însă, speranțe. Astfel, ajunge să joace pe mize din ce în ce mai mari. După instalarea dependenței, apare și sevrajul, atunci când jucătorul «face pauză» sau încearcă să se lase. Sevrajul se poate caracteriza prin stări de iritabilitate, agitație și poate să se ajungă chiar și la suicid”, a declarat Doina Usaci.
Principiul de care amintește psihologul brașovean este „dependența de gratificare imediată”. Usaci precizează că este întâlnită în special la persoanele „slabe”. „În general, noi toți ne ghidăm după principiul gratificării pe termen lung. Suntem determinați să depunem eforturi continue și să așteptăm ca gratificarea (rezultatele) să apară în timp. Noi putem amâna expectanțele pentru o gratificare ulterioară. Adică muncim pentru că ne așteptăm ca în timp să fim apreciați de cei din jur, să fim respectați în societate, remunerați financiar pentru a ne satisface trebuințele. În schimb, oamenii dependenți de jocurile de noroc așteaptă o recompensă rapidă, mare, fără să depună eforturi”. Doina Usaci arată că ceea ce caută acești oameni este mai mult decât bani, întrucât jocurile de noroc le oferă autoconfirmarea de care au nevoie: câștigul dă o stare de bine, de reușită, de satisfacere, împlinire financiară și implicit, respect din partea celorlalți.
Mirajul îmbogățirii
peste noapte
Profesorul de Psihopatologie de la Facultatea de Psihologie din Brașov arată că dependența de jocurile de noroc – la fel ca toate adicțiile – reprezintă un semn al unei insuficiențe funcționale. „Aceste persoane nu pot să «funcționeze» pentru că nu au capacitatea de a-și demonstra că gratificarea vine în timp. Tocmai de aceea așteaptă să le pice totul din cer, ca norocul să le schimbe viața.”
Deși are multe în comun cu jocurile din cazinouri, treaba cu potul de la Loto „este puțin diferită – spune Usaci. Isteria creată de acest joc are mai degrabă implicații sociale, economice și morale. Este un miraj al îmbogățirii peste noapte. La baza acestui miraj stau modelele create de societate – binecunoscuții băieți deștepți care s-au trezit milionari, fără prea multă carte sau trudă. Apoi, munca ca și valoare s-a degradat în cursul ultimilor ani. Se știe că majoritatea celor care sunt întrebați: «ce vor face cu banii de la Loto, atunci când vor câștiga?» răspund cu «îmi iau casă, mașină, merg în excursii și nu mai muncesc toată viața». Practic, se poate spune că: munca este inutilă și banii de la Loto mă ajută să mă realizez și să scap de ea”. Doina Usaci spune că această atitudine este explicabilă într-o societate în care perspectiva asigurării unui trai confortabil este în-gustă. „Astfel, apare miza pe noroc, pe șansă, în condițiile în care nu ai o alternativă”.
Și sângele latin e de vină
Spre deosebire de alte jocuri de noroc, Loto 6/49 are un impact național, însă foarte puține persoane pot fi considerate dependente – mai spune psihologul. Acest impact este dat și de „sângele latin”. „Temperamentul vulcanic al latinilor face ca acest joc să aibă asemenea proporții. El există și în alte țări – spre exemplu în cele nordice sau anglo-saxone – însă, îmi e greu să-mi imaginez englezi care să guste cu o asemenea poftă acest joc. Acest lucru denotă și o doză de superficialitate, o înclinație către câștigurile rapide în detrimentul muncii serioase”, a mai spus cadrul universitar. Ea este convinsă că o căutare dată pe Google după „ludopatie”, care a generat exclusiv referințe la articole sau comentarii scrise în limbile italiană și spaniolă -„rudele” latine - nu este o pură coincidență...
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu