De ce îşi fac romii palate şi nu case normale?

Ţiganii au venit în Europa din nord-vestul Indiei si nord-estul Pakistanului. Aceştia au ajuns pentru prima dată pe Bătrânul Continent în Evul Mediu. În Ţările Române (Moldova, Transilvania şi Ţara Românească), ţiganii apar menţionaţi în premieră în veacul al XIV-lea. Romii au fost secole de-a rândul un popor nomad, fără un loc stabil. Mulţi dintre ei nu au avut case şi stăteau în corturi la marginile satelor. La începuturi, aceştia nu erau interesaţi de case, romii şi-au dorit să investească într-un lucru mic ca greutate, dar extrem de valoros, aşa cum este aurul. Vremurile s-au schimbat şi astăzi, romii aleg să-şi construiască locuinţe fabuloase, menite să iasă în evidenţă. Totuşi, de ce îşi fac palate şi nu case normale? „Casele mari sunt ca o răzbunare pentru ceea ce n-au avut bunicii şi străbunicii noştri. Noi, generaţia mai tânără, putem avea o viaţă normală”, a declarat un lider al romilor, citat de Shtiu.ro. De obicei, palatele din România în care locuiesc ţiganii au zeci de camere. În plus, familiilor ţigăneşti le place să epateze, astfel, cu cât casa este mai mare, cu atât familia care locuieşte acolo este mai înstărită.
Conform datelor oficiale, la recensământul din anul 2011, în România au fost număraţi 621.573 de persoane de etnie rromă (adică 3% din totalul populaţiei). Totuşi, se pare că în mod neoficial sunt aproape 2 milioane de ţigani, pentru că mulţi refuză să-şi recunoască originile de teama discriminării. În anul 1993, Consiliul Europei recomandă folosirea termenului „rom” în locul substantivului „ţigan”.