De ce e bine să faci dragoste în ziua de Mucenici

Foto:  ROMEO ŞI JULIETA, ÎN VARIANTA ROMÂNEASCĂ. Scheletele a doi tineri care se ţin de mână, au fost descoperite la Cluj, în curtea fostei mănăstiri dominicane. „Un cuplu de tineri de circa 30 de ani, bărbat şi femeie, aşezate faţă în faţă, care se ţineau de mână şi care au fost îngropaţi împreună. Este un caz ciudat, un fel de Romeo şi Julieta. Am descoperit că bărbatul a murit în urma unui accident, osul sternului fiind spart de un obiect contondent, iar femeia, care a fost îngropată cu el, probabil că a făcut infarct la aflarea veştii. Altă explicaţie nu găsim. Scheletele aparţin epocii medievale, din perioada 1.450 - 1.550”, a declarat la momentul descoperirii cercetătorul Adrian Rusu, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Romane din Cluj.

De ziua de sâmbătă, 9 martie, a praznicului Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, sunt legate o serie de credinţe populare care au dus la instituirea câtorva reguli clare în lumea satului românesc, reguli care spun ce ai voie şi ce n-ai voie să faci.

Sărbătoarea se ţine de frica bolilor şi bubelor: „Fiindcă sunt atâţia sfinţi, sunt răi de orice boale”
La sărbătoarea celor 40 de Mucenici, oamenii nu lucrează, de teamă că vor fi loviţi cu măciucile. „Se zice că Mucenicii dau cu măciucile în această zi. Cine nu o ţine este omorât de patruzeci şi patru de mucenici, care vin cu patruzeci şi patru de măciuci şi îi dau în cap, Nu se toarce, nu se ţese, nu se spală, că, dacă sunt patruzeci, o fi şi unul rău, şi se tem a nu le lovi ceva (...). Fiindcă sunt atâţia sfinţi, sunt răi de orice boale. Ziua de Mucenici e rea, pentru că patruzeci de zile peste an îţi merge rău.  Cine nu ţine această sărbătoare zace patruzeci de zile (...) În vremea de apoi au să-i îndese cu măciucile în pământ pe aceia care nu ţin această sărbătoare)”, consemna folcloristul Theodor Speranţia,
„Se spune de un om că, semănând în această zi un stambol (dimerlie, baniţă) de grâu, i-a ieşit în primul an patruzeci de stamboale, iar în anul al doilea a avut patruzeci de buboaie . E rău de pocituri, adică îi strâmbă vreo mână, vreun picior”, mai consemna renumitul folclorist român.
Mucenicii se ţin, potrivit credinţelor populare, şi pentru că e rău de şerpi. O serie de istorisiri sinistre sunt legate de această superstiţie
„Bătrânii spun că o femeie a ţesut la pânză în Drăgostiţele şi, pe când ţesea, a ieşit câte un şarpe de la fiecare sul şi-au întrebat-o că ce vrea: moarte, ori doi copii gemeni? Ea a răspuns că mai bine doi copii gemeni (cei doi copii gemeni erau chiar şerpii). Atunci cei doi şerpi s-au apucat să-i sugă ţâţele şi i le-au supt, până când a murit biata femeie”, nota tot  folcloristul Theodor Speranţia.

Drăgostiţele: „E bine să faci dragoste, căci toată vara îţi merge bine”
Dar ziua Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia nu are doar interdicţii. „Se serbează mai mult de fete, ca să le îndrăgească flăcăii. E bine să faci dragoste, căci toată vara îţi merge bine. Patruzeci de mucenici (Drăgostiţele) – se iubesc toate păsările şi flăcăii cu fetele”, nota acelaşi specialist în folclor.
Mamele de fete fac colăcei în formă de sfinţi. „Mama care are fete mari face pentru fiecare câte un sfinţişor, al cărui semn îl ştie numai ea. Acel care se mănâncă mai întâi probează că fata se va mărita întâi”, mai consemna Theoor Speranţia.

„Cât bea cineva la mucenici, atâta sânge va adăuga peste an”
Superstiţii sunt legate şi de tradiţia celor  40 de pahare care se veau în această zi.
„Se zice că atât vin cât bea cineva la mucenici, atâta sânge va adăuga peste an, de aceea se crede că e bine ca fiecare să bea în acea zi câte patruzeci şi patru de pahare de vin”, arăta folcloristul român Adrian Fochi.
Iată ce alte superstiţii şi practici legate de această sărbătoare au mai fost consemnate de cercetătorii etnografici:

- Cine lucrează în această zi va avea vite muşcate de şarpe. Se ţine pentru a nu mânca omizile pomii, filoxera viile şi trântorii (viermii, viespile etc.) albinele (Speranţia).
-  Se fac focuri prin grădini şi oamenii sar peste foc, să nu-i mănânce puricii; fiecare casnic îşi face focul său (Niculiţă-Voronca).
- Se stropesc vitele cu mujdei împotriva muşcăturilor de şarpe, nevăstuică. Cenuşa obţinută în această zi pe vatră este adunată şi pusă pe pomi şi pe straturi, împotriva puricilor de câmp sau a omizilor. Iau cenuşă, cu care înconjură casa, pentru ca şarpele să nu intre în casă (Simion Florea Marian).
- În această zi se mătura casa şi curtea, se strâng toate gunoaiele şi se face un foc mare în mijlocul curţii. După ce focul a început să ardă cu flacără, toţi cei din casă sar peste foc, zicând: „Cum au trecut sfinţii/ Prin foc şi prin apă,/ Aşa să recem şi noi“ (Simion Florea Marian).
- Oamenii prind 40 de peşti pentru cei 40 de sfinţi, pentru a avea peste an noroc la peşte. Se crede că în ziua aceasta au sărit în apă cei 40 de sfinţi; 39 au scăpat, iar unul s-a înecat şi s-a făcut duh necurat. De aceea e bine ca în această zi fiecare om să mănânce patruzeci de chitici (peştişori), pentru a nu se îneca şi a nu se face şi el duh necurat (Simion Florea Marian).
- Magie: La Sânţi, adecă Moşi, se încep toate fermecăturile, vrăjitoriile şi făpturile (cu care se foloseşte omul peste tot anul), mai vârtos pentru luarea manei (rodului) din câmp, din casă şi familie. Aceste fărmecătorii încep a se face la Sânţi şi se gată la Joi-Mari înainte de Paşti (Simeon Mangiuca).