De ce avem electricitate mai scumpă decât ţările din Occident

România înregistrează în aceste zile preţuri la energie electrică peste media ţărilor europene. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, explică într-o postare pe Facebook care sunt cauzele, chiar dacă preţul plătit de populaţie în România este al cincilea cel mai mic din UE.
Ministrul spune că motivele ţin de următoarele aspecte:
- producţia scăzută de energie eoliană în România şi ţările vecine a generat diferenţe de preţ pe PZU între ţara noastră şi ţările din Vest;
- producţia scăzută de energie eoliană în România şi ţările vecine a generat diferenţe de preţ pe PZU între ţara noastră şi ţările din Vest;
- interconexiunea Austria-Ungaria este folosită la maximum, conform datelor de pe entso-e;
- la noi ajunge prea puţină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria;
- noi am avut revizia planificată la Nuclearelectrica, iar vecinii bulgari au avut o oprire pe nuclear ce s-a prelungit cu o lună vs cea planificată;
- cum am comunicat la acel moment, reamintesc că în luna mai, piaţa maghiară de energie s-a decuplat de piaţa Europei de Sud-Est prin întreruperi şi reduceri ale capacităţii nete de transfer din Ungaria;
- indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV, responsabil pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum şi de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea reţelei în ţările din sud - estul Europei;
- în această perioadă, avem temperaturi foarte ridicate în regiune vs temperaturile normale ale perioadei. Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multi-anuală vs media multi-anuală pentru această perioadă;
- fiind foarte cald, nu avem producţie din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU preţuri mari în orele în care nu este producţie din solar (în special în vârful de seară). Preţurile din vârful de seară cresc media preţului zilnic;
- debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în ţară şi este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână;
- în general, producţia hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă;
- gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregătiţi să facem faţă oricăror situaţii care pot apărea în lunile următoare;
- se adaugă la toate acestea: retragerea din exploatare accidentală a U10 CNE Kozlodui 1000 MW, oprirea a două unităţi nuclearoelectrice din Slovacia, fiecare de 500 MW, în total 1000 MW, importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1700 MW, şi oprirea planificată a U1 CNE Cernavodă 700 MW, care a fost repusă în funcţiune pe data de 29.06.2024.
„Aceste evenimente ne dovedesc încă o dată importanţa cuplării României la piaţa europeană, cât şi nevoia de investiţii accelerate în producerea de energie regenerabilă şi în bandă în ţara noastră, în stocare şi în creşterea capacităţii de interconexiune dintre România şi ţările vecine”, susţine ministrul Economiei.
Sebastian Burduja mai spune că în ultimul an Ministerul Economiei a atras investiţii de 13,6 miliarde de euro — fonduri nerambursabile, la care se adaugă contribuţia beneficiarilor. „Din păcate, în energie investiţiile durează, nu se fac de pe o zi pe alta. Construirea de reactoare nucleare şi SMR-uri necesită ani de zile, la fel şi centralele cu acumulare prin pompaj, centralele pe gaz eficiente, sau retehnologizarea hidrocentralelor mari. Dar toate aceste proiecte, alături de investiţii în distribuţie, transport şi energie verde sunt puse acum în linie dreaptă şi nu ne vom lăsa până nu le vom duce la final”, a mai menţionat Burduja.