De ce a fost achitată Boghiu? Motivarea instanţei: fapta există, dar nu e infracţiune

Achitarea Flaviei Boghiu, fost viceprimar USR al municipiului Braşov, în dosarul cunoscut drept „al catacombelor”, a fost prezentată de liderii USR drept o victorie totală în faţa unor acuzaţii considerate „ridicole”. Analiza motivării Tribunalului Braşov, arată însă o realitate juridică mai nuanţată: instanţa nu a negat existenţa faptei, ci a concluzionat că aceasta nu întruneşte elementele unei infracţiuni penale, în principal din cauza lipsei intenţiei şi a prejudiciului.
Astfel, dacă preşedintele USR, Dominic Fritz, a afirmat public că „aşa cum a constatat judecătorul, fapta nu există”, vorbind despre „o bătaie de joc cu ochiul liber”, motivarea instanţei arată însă că judecătorii au admis existenţa unei fapte ilicite, dar au stabilit că aceasta nu poate atrage răspunderea penală.

Ce reţin judecătorii 
Tribunalul Braşov le-a achitat pe Flavia Boghiu şi pe Christine Manolache, şefa Serviciului Administrarea Patrimoniului şi Urbanism Comercial, reţinând că acţiunile acestora nu au fost săvârşite cu intenţie şi nu au produs un prejudiciu real.
„Chiar dacă fapta ilicită există, sub aspectul vinovăţiei nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru ca faptele inculpatelor să fie considerate infracţiuni”, se arată în motivarea instanţei.
Cele două au fost trimise în judecată în 2024 pentru abuz în serviciu şi folos necuvenit, fiind acuzate că au permis folosirea gratuită a catacombelor Braşovului de către Asociaţia Amural, care a amenajat acolo Braşov Underground Museum. DNA a estimat un prejudiciu de aproape 300.000 de lei, reprezentând chirie neîncasată şi penalităţi.

Argumentul-cheie care a demontat dosarul DNA
Instanţa a respins fundamentul acuzaţiei DNA, pornind de la regimul juridic al catacombelor. Judecătorii au constatat că galeriile subterane nu pot fi considerate bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a municipiului, întrucât nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi înscrise în cartea funciară: nu sunt nici clădire, nici teren, nici activ economic valorificabil.
În aceste condiţii, ele nu puteau fi închiriate legal şi nu puteau produce chirie, ceea ce face imposibilă existenţa unui prejudiciu.
„Parchetul porneşte de la o premisă faptică greşită”, arată instanţa, subliniind că simpla evidenţiere contabilă a bunului, fără o hotărâre de consiliu local care să aprobe inventarul domeniului privat, nu reflectă situaţia juridică reală.

Muzeu deschis 70 de zile şi un proiect început fără clarificări legale
Braşov Underground Museum a fost inaugurat în iunie 2021, în urma unei solicitări a Asociaţiei Amural către Primăria Braşov, pe baza unor discuţii preliminare cu administraţia anterioară. Muzeul a funcţionat doar 70 de zile, până la izbucnirea scandalului public.
Ulterior, s-a constatat că galeriile nu puteau fi date în folosinţă gratuită fără hotărâre de consiliu local şi că, în orice caz, acest lucru ar fi fost posibil doar în beneficiul unei asociaţii de utilitate publică – statut pe care Amural nu îl deţine. HCL-ul care ar fi trebuit să „legalizeze” parteneriatul a fost propus abia în august 2021 şi a fost respins de consilierii locali.

De ce nu a existat vinovăţie penală
Judecătorii au admis că folosirea spaţiului înainte de clarificarea regimului juridic a fost nelegală, însă au stabilit că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor: nu a existat încălcarea unei legi primare, nu a fost dovedit un prejudiciu real şi nu a fost probată intenţia.
Mai mult, instanţa a apreciat că demersul celor două inculpate a avut ca scop realizarea unui beneficiu pentru comunitate, prin promovarea unui proiect cultural.

Un elogiu adus culturii, rar întâlnit într-o motivare penală
Motivarea Tribunalului Braşov conţine pasaje ample despre rolul culturii în societate şi despre valoarea simbolică a catacombelor, considerate un spaţiu neconvenţional cu încărcătură istorică.
Judecătorii arată că deschiderea unui muzeu de artă imersivă a contribuit la revitalizarea patrimoniului neconvenţional şi la consolidarea culturii ca instrument de educaţie şi inovaţie, concluzionând că „instanţa nu îşi poate imagina cum deschiderea unui muzeu ar putea genera o vătămare a intereselor municipiului Braşov”.
Decizia Tribunalului Braşov nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel de Direcţia Naţională Anticorupţie.