De ce a crescut numărul sinuciderilor în rândul adolescenţilor

Un caz de sinucidere dublă a înspăimântat România sâmbăta trecută, pe 11 decembrie, după ce două adolescente de 15 ani (foto sus), din judeţul Hunedoara, s-au aruncat de pe un turn dezafectat, lăsând în urma lor gecile, telefoanele şi un pachet de ţigări. Înainte de a comite gestul tragic, una dintre fete a scris pe reţelele de socializare că ”pleacă mai repede ca anul 2023”. Un alt caz tragic a avut loc anul trecut, în noiembrie, când un adolescent de 13 ani, fiu de preot, din Drobeta-Turnu Severin s-a aruncat în gol de pe o clădire părăsită din oraş.
Specialiştii devin tot mai îngrijoraţi cu privire la creşterea ratei de suicid în rândul tinerilor. Conform OMS, sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor între 15 şi 29 de ani.
Pentru a înţelege mai bine factorii care conduc la acest gest extrem am vorbit cu medicul Irina Minescu, specializată în Psihiatrie pediatrică. Ne-a explicat cum putem identifica anumite semne ce ar anunţa teribilul gest.

Care sunt factorii care-i conduc pe tineri la acest gest extrem
„Ei ajung într-un moment în care sunt total lipsiţi de speranţă, adică au o anumită problemă şi nu întrezăresc nicio cale de ieşire din ea. Asta duce la un sentiment de lipsă de speranţă care se acutizează şi care e la baza acestui comportament. Sentimentele astea nu apar aşa din senin şi pot avea diverse cauze în sensul în care pot avea chiar o tulburare psihică sau nu neapărat, deşi tentativele de suicid se asociază cu tulburările psihice, iar cea mai frecventă boală asociată cu tentativa de suicid este tulburarea depresivă şi se consideră că 10-15% din pacienţii cu tulburare depresivă pot comite suicid la un moment dat. În tentativele de suicid pot fi implicaţi mai mulţi factori, pot fi şi factori genetici, deşi nu s-a evidenţiat cum, dar, în familiile în care există un membru care s-a sinucis pot apărea în generaţiile următoare şi astfel de gesturi, de asemenea s-au identificat factori biologici. Sunt persoane care sunt din naştere cu nivel mai scăzut de serotonină care este mediatorul care este scăzut în depresie, dar la adolescenţi cei mai importanţi factori rămân factorii psihosociali, adică cei din mediul familial, şcolar şi de starea lor psihică”, a declarat Irina Minescu (foto).

Cum putem observa tinerii care se gândesc să recurgă la sinucidere
Familia ar fi cea care ar putea să observe sau cei care îi au în grijă, adaugă psihiatrulspunând că „pentru cine face un astfel de gest sigur are nişte semne premonitorii, în sensul în care vezi că este zile la rând abătut, retras, nu-i mai place să facă nimic, este tot timpul nemulţumit, nu se mai duce la şcoală, de asta ca un factor protector ar fi să aibă relaţii apropiate părinţii cu adolescenţii, astfel încât să poată sesiza când apare o modificare în comportament. Pot să doarmă prea mult sau din contră, să nu doarmă deloc”.
Tot ea mai spune că nu există un anumit tip de comportament, dar există o modificare a comportamentului unui astfel de tânăr faţă de cum era înainte.
„Cauza sinuciderii la adolescenţi e foarte legată de problemele de familie, unde părinţii se ceartă, sunt divorţaţi sau sunt familii monoparentale şi care sunt conflictuale. O principală cauză a acestui lucru e din cauza relaţiilor proaste din familie, după care problemele şcolare dacă sunt persecutaţi. Dacă îi abandonează o iubită, un iubit, iarăşi asta este un factor important, pentru că adolescenţa este o perioadă vulnerabilă în sine în dezvoltarea unei persoane. Probleme legate de relaţii sunt de mare impact pentru starea de bine şi atunci părăsirea sau cearta cu iubita/iubitul îi face să se găsească într-o situaţie în care nu văd o soluţie viabilă la ieşirea din problema respectivă. Pierderea unui părinte sau faptul că părinţii se recăsătoresc şi se simt rejectaţi în noua familie”, susţine psihiatrul.

Cum putem face diferenţa între un tânăr care vorbeşte despre sinucidere pentru a obţine atenţie şi unul care vrea să pună în aplicare gestul extrem
Aşa cum spune chiar medicul, perioada de adolescenţă este o perioadă destul de sensibilă şi aici depinde mult de cum te naşti. „Unii suntem mai optimişti, alţii mai pesimişti. Unii sunt mai sensibili, trec mai greu de un eşec sentimental, spre exemplu, iar pentru alţii nu contează aşa de mult. Diferenţa asta ţine şi de parasuicid când sunt aceste gesturi care sunt de suicid, dar nu sunt completate sau sunt gesturile suicidare demonstrative, de atragere a atenţiei. Noi nu facem diferenţa, adică le luăm pe ambele în serios, pentru că în momentul în care ai o asemenea ameninţare trebuie văzut de unde îi vine copilului acest gând”.

Care sunt categoriile de vârstă cele mai predispuse la sinucidere în rândul tinerilor
„Sinuciderea este cea mai frecventă la adolescenţii între 15 şi 19 ani, aproape de 15 ori mai mare se consideră tentativă de suicid decât până la 14 ani când vorbim de copii şi de adolescenţi şi cam 40% din persoanele suicidare au cel puţin un antecedent. Dintre tulburările psihice şi la adolescenţi cele mai frecvente boli asociate cu suicidul sunt tulburările depresive, tulburarea bipolară, sau episoadele psihotice şi consumul de droguri, alcool, care cresc riscul de suicid”.

Cum ar trebui să intervină părinţii/profesorii/prietenii
Specialistul apreciază că cele mai importante sunt relaţiile dintre părinţi, profesori şi copii. Asta deoarece o relaţie apropiată a părinţilor cu copilul îi poate ajuta să depisteze ce nu este în neregulă cu tânărul. „Dacă îl vedem mai abătut este obligatoriu să-l întrebăm dacă are gânduri de suicid. Discutând întrevezi soluţii cu celălalt. De asemenea, şi un grup social sănătos te poate ajuta să depăşeşti astfel de moment. Sunt studii mai vechi care arată că de fapt creşterea tentativelor de suicid este asociată cu expunerea în media, adică prezentarea acestor cazuri duce la comiterea mai multor suiciduri la adolescenţi”.
Aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional în centrele Salvaţi Copiii România în ultimii doi ani, procentul crescând la aproape 72% (7 din 10) în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid, arată datele unei anchete realizate de organizaţie.