Dar dacă… am renunţa la votarea preşedintelui?

Alina Mungiu-Pippidi vine cu o idee surprinzătoare, în contextul controverselor din jurul anulării alegerilor. Potrivit profesoarei de ştiinţe politice, statul ar trebui să renunţe la alegerea directă a preşedintelui.
„Semi-prezidenţialismul este o struţo-cămilă, care duce şi atunci când preşedintele şi primul ministru sunt din acelaşi partid la o competiţie şi o tensiune deloc pozitivă (Iliescu contra Năstase), iar atunci când sunt din partide diferite la potenţiale conflicte majore (două suspendări ale lui Băsescu). Sau la o anihilare a primului ministru şi implicit o slăbire a guvernului (vedeţi Franţa, unde Macron schimbă premieri pe bandă rulantă)”, a scris Alina Mungiu-Pippidi într-un articol în Romania Curată.
Profesoara de ştiinţe politice a amintit totodată că a afirmat prima dată în urmă cu 20 de ani că „semi-prezidenţialismul României (ca şi al Coreei de Sud, care are o democraţie de o vârstă similară şi deci probleme similare cu noi) e cea mai proastă instituţie politică a noastră”.
„Şi azi, ca şi atunci, am oferit alternativa ca şeful guvernului să fie ales direct, odată cu partidul său, iar preşedintele să fie ales de Parlament, astfel încât lumea să poată vota pe bune pe cine are putere asupra vieţii de zi cu zi. A treia alternativă, preşedintele să fie şi şeful guvernului, o exclud, mai toată America Latină a copiat Constituţia americană, dar nu au ieşit decât prezidenţialisme dezastruoase”, a mai completat Pippidi.
Pippidi motivează propunerea invocând mai multe motive, printre care şi faptul că „votanţii aleg direct pe şeful statului, cu atribuţii doar în domeniul externelor şi securităţii. Poporul alege preşedintele pentru calităţi şi promisiuni care nu au prea mult de a face cu funcţia prezidenţială, ci cu cea guvernamentală, şi are aşteptări de la el care nu pot fi satisfăcute”, dar şi amintind de alegerea lui Ion Iliescu în 2000.