Curs BNR

1 EUR = 4.9737 RON

1 USD = 4.6664 RON

1 GBP = 5.8274 RON

1 XAU = 352.3272 RON

1 AED = 1.2707 RON

1 AUD = 3.0251 RON

1 BGN = 2.5430 RON

1 BRL = 0.9123 RON

1 CAD = 3.3963 RON

1 CHF = 5.1094 RON

1 CNY = 0.6447 RON

1 CZK = 0.1965 RON

1 DKK = 0.6667 RON

1 EGP = 0.0962 RON

1 HUF = 1.2631 RON

1 INR = 0.0559 RON

1 JPY = 3.0327 RON

1 KRW = 0.3374 RON

1 MDL = 0.2639 RON

1 MXN = 0.2814 RON

1 NOK = 0.4273 RON

1 NZD = 2.7735 RON

1 PLN = 1.1598 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0498 RON

1 SEK = 0.4299 RON

1 TRY = 0.1440 RON

1 UAH = 0.1178 RON

1 XDR = 6.1448 RON

1 ZAR = 0.2463 RON

Editia 8164 - 17 apr 05:22

Dan-Air se va întoarce

Autor:

Publicat la 08 martie 2024

Dezvoltarea Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav în viziunea preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Todorică-Constantin Șerban, într-un interviu Transilvania Business

Dan-Air se va întoarce

- Care sunt investiţiile pe care le vizaţi pe termen scurt, mediu şi lung, în calitate de autoritate în subordinea căreia se află Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, în vederea dezvoltării unităţii? Vorbim despre un aeroport foarte tânăr, care nu are nici un an de zile, dar cu toate astea s-a poziţionat peste 4 aeroporturi în topul naţional din perspectiva numărului de pasageri şi se află în plasa Aeroportului Maramureş, cu aproximativ 80.000 pasageri, înregistraţi în 2023.
- Anul acesta sigur vom depăşi 200.000 pasageri, este garantat. Ţinând cont de informaţiile din piaţă şi feedback-ul oferit de operatori, cu siguranţă vom depăşi borna de 200.000 pasageri. Ca şi investiţii, tocmai în urma solicitărilor din partea operatorilor suntem nevoiţi să mărim numărul de parcări pentru aeronave de la 3 la 9. Cel mai probabil, extinderea se va realiza în două etape. Dar e clar că studiul de fezabilitate se va elabora pentru încă 6 puncte de parcare pentru aeronave. SF-ul este deja inclus în lista de investiţii a regiei şi urmează a fi aprobat şi finanţat. În mod normal, ar trebui ca până la sfârşitul verii SF-ul să fie terminat. Nu vorbim despre o lucrare complexă de extindere, însă are nevoie de foarte multe avize şi autorizaţii. Vorbim de o platformă de beton, de amenajarea accesului pentru aeronavă şi, evident, de parcări.

- Care este orizontul de timp privind finalizarea acestei investiţii punctuale?
Trebuie să le facem rapid, pentru că operatorii şi-au manifestat intenţia ca în prima parte a anului viitor să vină cu două aeronave la Braşov. Discutăm acum şi vor începe să vândă bilete cei de la Fly Lili. Se dezvoltă Wizz Air şi mai suntem în discuţii foarte avansate cu LOT (n.r., compania aeriană poloneză).

- Odată cu creşterea numărului de operatori, de curse şi, implicit, de pasageri, se impun şi alte investiţii precum extinderea capacităţii de staţionare a autovehiculelor personale ale călătorilor şi creşterea gradului de conectivitate cu municipiul. Deşi AI Braşov-Ghimbav este legat de oraş cu o linie de transport în comun operată de RATBV, spre deosebire de alte aerogări, aveţi pe listă astfel de investiţii?
- Desigur, parcarea pentru autoturisme trebuie extinsă. Mai mult, avem în lucru racordarea aeroportului la calea ferată şi, totodată, şi pentru partea de cargo. Privim zona de cargo cu maximă responsabilitate şi atenţie. Probabil că acolo vom gândi investiţia ca un parteneriat public-privat, în timp ce racordul la calea ferată se va face printr-un parteneriat cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Acesta este în faza în care s-a emis hotărârea de Consiliu Judeţean prin care suntem de acord cu acest parteneriat. În timp ce Ministerul Transporturilor a mandatat Compania Naţională de Căi Ferate să intre în parteneriat cu noi. Suntem în faza în care discutăm cu Jaspers care priveşte foarte atent înspre partea de investiţii şi ajutor de stat. Dacă acest racord al căii ferate cu aeroportul poate fi realizat până în aeroport sau până la zona industrială. Nu ne deranjează chiar dacă este până în zona industrială pentru că ne-am asuma noi cele încă 600 de metri să mergem până în proximitatea aeroportului. Important este să depăşim aceste faze birocratice şi să intrăm în linie dreaptă, pentru că este un proiect ambiţios. Valoarea acestuia este de 700 de milioane de lei până în zona industrială Ghimbav.

- În ce stadiu vă aflaţi în ceea ce priveşte demersul de realizare a parteneriatului public-privat pentru zona de cargo?
- Sunt mai multe discuţii începute de către conducerea regiei. Noi suntem implicaţi, ataşaţi acestor discuţii, dar responsabilitatea aparţine întru totul consiliului de administraţie. Ei şi-au asumat această dezvoltare a aeroportului pe 5 ani de zile şi suntem încrezători că lucrurile vor avea o evoluţie bună.

- Care sunt în accepţiunea dumneavoastră direcţiile principale de dezvoltare a AIBG?  
- Trebuie să creăm independenţă regiei din toate punctele de vedere pentru a reduce cheltuielile. Iar ca să facem acest lucru începem cu primii paşi, iar unul dintre aceştia vizează crearea unui câmp de panouri fotovoltaice care să producă cel puţin energia electrică de care are nevoie aeroportul. Cum menţionam mai devreme, vizăm şi extinderea parcării, care, ulterior, crează perspectiva ca într-un interval relativ scurt de timp să genereze venituri proprii. Noi estimăm o perioadă de 5 ani în care regia să producă venituri de aşa manieră în care să se autofinanţeze, dar e posibil să se atingă acest stadiu în mai puţin timp. În acest moment, toate sumele de bani pentru investiţii şi administrare sunt acoperite de Consiliul Judeţean. Pe măsură ce aeroportul se dezvoltă şi îşi crează surse de venituri proprii, alocarea din partea Consiliului Judeţean s-ar diminua şi am putea să ne orientăm înspre alte investiţii sau chiar tot către aerogara Braşov.

- În acest moment care ar fi valoarea alocării făcute de Consiliul Judeţean către AIBG?
- Noi considerăm că anul acesta undeva la 45 de milioane de lei ar trebui să alocăm, în condiţiile în care heliportul pentru SMURD nu este prins – o lucrare de 22 de milioane de lei. Dar dacă finalizăm documentaţiile necesare pentru heliport, va trebui să dirijăm fonduri şi înspre această investiţie. Au fost simulate o serie de scenarii de investiţii, iar suma mergea înspre 100 de milioane de lei pe 2024. Recunoaştem, totuşi, că nici nu avem la dispoziţie banii aceştia şi trebuie să identificăm surse de finanţare fie din bugetul statului sau alte tipuri de surse. Partea rea este că nici un aeroport din ţară nu se poate bucura de accesibilitate pentru fonduri europene. Toate liniile de finanţare nu au adresabilitate către aeroporturi.

- Cum vedeţi poziţionarea AIBG pe următorii 3 – 5 ani în industria de profil în zona Transilvaniei? Aveţi în apropiere aeroporturile de la Tg. Mureş, Sibiu, Cluj Napoca.
- La momentul acesta, Braşovul are o serie de indicatori promiţători şi am văzut că „muntele bate marea”. Am depăşit 1 milion de turişti. Pe de altă parte, pe operatori îi determină să constate că Braşovul are un potenţial fantastic. Sigur că estimăm ca acest aeroport, poziţionat în centrul ţării, să vină ca un element surpriză benefică în Transilvania. Trebuie să ne gândim şi la creşterea adresabilităţii la nivelul judeţelor Covasna şi Harghita, care sunt impactate pozitiv de inaugurarea AIBG. Deschiderea rutelor spre Budapesta şi nu numai sunt cerinţe la care noi răspundem tocmai datorită cetăţenilor din Covasna şi a unei părţi semnificative din Harghita şi Braşov. Le este mult mai uşor să vină la AIBG celor din Covasna şi Harghita decât să meargă în alte părţi. De unde suntem noi ajungi în 20 de minute la graniţă cu Covasna, Sf. Gheorghe este la 30 de minute de Braşov. Aşadar, Braşov, Covasna şi Harghita, trei judeţe pe care Aeroportul Braşov le deserveşte, plus multitudinea de turişti care vin înspre aceste zone turistice. Ne îndreptăţeşte să spunem că aeroportul se va poziţiona foarte bine.

- Ce rol joacă în această ecuaţie baza militară NATO de la Cincu?
- Nu ignorăm deloc relaţia cu NATO. Cincu reprezintă o bună provocare pentru AIBG, chiar frecvent aterizează nave care transportă militari şi urmează să vină şi tehnică de luptă. Au solicitat deja teren pentru amenajarea de spaţii de depozitare în incinta aeroportului. Dincolo de aceste aspecte, chiar fără aeroport aveam peste 1 milion de turişti. Numărul turiştilor va creşte odată cu această facilitate. Suntem convinşi că AIBG se va dezvolta.

- Cum aţi descrie începuturile AIBG?
- E drept că am avut ceva greutăţi în a implementa şi a ţine viu acest aeroport pentru că din prima zi, din 15 iunie 2023, a venit un operator Dan Air şi, la un moment dat, au plecat din diferite motive. Cert este că prin plecarea unuia dintre cei doi operatori, care funcţionau la acel moment, s-a creat un gol. Acum urmează să mai vină doi operatori. Sperăm că în momentul în care ai trei operatori lucrurile se simplifică. Fly Lili îşi aduce o aeronavă la Braşov şi va genera 30.000 pasageri pe lună. Cred că în momentul în care ai 3-4 operatori şi pleacă unul dintre ei, atunci impactul negativ va fi ceva mai redus. Sunt inevitabile astfel de situaţii pentru un aeroport tănâr. Important este să avem o cadenţă normală, să ne menţinem încrederea în acest business că va deveni benefic pentru toţi braşovenii şi nu numai. Din luna iunie, alături de Wizz Air, va veni un al doilea operator, respectiv Fly Lili, iar cu al treilea sunt în discuţii foarte avansate, adică cu cei de la LOT. Mai mult, cred că se va întoarce şi Dan Air peste ceva timp.

- Ce vă determină să credeţi că Dan Air va reveni la AIBG, după ofertele pe care le-a primit de la Aerportul Internaţional „George Enescu” Bacău, printre care şi acel ajutor de minimis?
- Am vorbit personal cu oameni din grupul care au legături cu patronii Dan Air şi cred că pot opera şi la Bacău şi la Braşov, fără probleme. Ei au putut aplica pe acel ajutor de minimis, iar noi, la momentul respectiv, nu puteam să-l oferim. Până la urmă nu trebuie să creăm un mediu concurenţial în care să ne canibalizăm. Fiecare luptă ca în judeţul pe care-l administrează cetăţenii să profite de toate investiţiile realizate. Excepţie face că dacă Bacăul are aeroport de foarte mulţi ani, Braşovul are doar de 10 luni. Chiar dacă-l avem de scurtă vreme, recunoaştem că ni l-am dorit de acum 40 – 50 de ani. Părinţii mei îşi doreau să avem un aeroport la Braşov. Acum, îl avem. Am făcut o investiţie dorită la Braşov şi ea va fi exploatată. Potenţialul judeţului Braşov este mult peste potenţialul pe care-l prezintă alte judeţe de care discutam. Repet! Nu este un mediu concurenţial, este o chestiune naturală, în sensul că dorinţa oamenilor de a se stabili în judeţul Braşov este tot mai accentuată pe fondul dezvoltării traiului, cu munca mai bine plătită. Avem un mediu academic deja consacrat în Regiunea Centru. Avem peste 22.000 de studenţi la Braşov, cadre didactice şi universităţi de renume. Suntem convinşi de faptul că aeroportul nu are cum să piardă teren. Din contră, el se va dezvolta treptat, natural.
Revenind, la chestiunea Dan Air, evident, că fiind o companie privată, urmăreşte profitul. Să nu uităm că ei şi-au arătat disponibilitatea de a opera din prima zi. N-aş vrea să comentez negativ sub nicio formă plecarea lor. În schimb, mâhnirea noastră, da. Plecarea lor a fost justificată oarecum prin faptul că au câştigat mai mult prin transfer. Totodată, sunt convins că dacă ar fi rămas şi la noi profitul ar fi fost pe măsură, dar nu pot să le critic acţiunea. Au acţionat strict ca o firmă de afaceri. Aspectele bune cântăresc mai mult. Tocmai de aia sper că din discuţiile ce o să le avem, ei îşi vor reorienta programul şi vor opera zboruri şi de pe AIBG.

- Cum se încadrează proiectul Liniile Aeriane Române (LAR) pentru curse interne, o asociere între diverse consilii judeţene, printre care şi Braşovul, în contextul planului de dezvoltare conceput pentru AIBG?
- Am discutat acest aspect şi mie mi-a plăcut ideea ca să existe LAR. Este o idee foarte bună, am şi participat la întâlnirile organizate de Camera de Comerţ şi Industrie Română. Ne-am întâlnit şi la Braşov, unde ne-au prezentat şi o aeronavă pretabilă pentru acest fel de operaţiuni. Am avut discuţii cu o firmă care face deja aceste servicii (n.r. Call a Jet). Această firmă face mai mult decât gândeam noi iniţial în sensul că este o firmă de taximetrie aeriană. Deţin 12.000 de aeronave de diferite dimensiuni şi capacităţi. Înainte să înaintăm cu LAR, care ar presupune bani din partea consiliilor judeţene, pentru achiziţionarea unei aeronave şi pe care ar trebui să o punem la dispoziţie unui operator, am considerat că avem un operator care face deja treaba asta atât în Europa, cât şi în România pe trei aeroporturi: Bucureşti, Timişoara, Arad. Atunci am apelat la serviciilor şi nu ne costă absolut nimic. Pretenţiile lor sunt vizavi de un spaţiu în aeroport dedicat pasagerilor care apelează la serviciile lor. Ar funcţiona pe AIBG ca un operator privat de taxi aerian. Având învedere că participarea în LAR însemna achiziţia unei aeronave cu un cost între 6 şi 10 milioane de euro, am considerat că nu este oportun demersul în acest moment. Preferăm să punem la dispoziţie infrastructura aeroportuară operatorilor privaţi. Dacă am avea 10 milioane de euro, am finanţa toate investiţiile despre care vorbeam la începutul interviului. Ne dorim să motivăm şi să implicăm mediul privat pentru o dezvoltare naturală şi cu maxim efect în folosul tuturor.

Comentarii

'Vaida Tania'

2024-03-10 06:20:43


'Domnule Președinte al Consiliului județean Brașov, vă rog sau mai bine zis, vă rugăm noi brașovenii, faceți ceva și pentru ruta Brașov -Barcelona'

'Ariana'

2024-03-08 09:25:03


'Cu cât mai multe destinații,cu atât mai mulți calatori.'

'Gladiator'

2024-03-08 08:14:55


'Cand vad cat de plina este tara de experti - mai ales in institutiile publice - ma tot intreb de ce merge tara aceasta atat de prost. O fi vorba de popor care nu se ridica la nivelul \"elitei\" de stat?'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie