„Dacă te simţi rău, du-te unde te-ai născut ca să te faci bine”. Ce spun medicii despre motivele pentru care ne adaptăm greu în altă ţară

Locurile natale sunt vindecătoare, spun specialiştii. Medicii arată că starea noastră de sănătate este influenţată de mediul în care trăim, iar cel mai bine ne simţim acolo unde s-au adaptat generaţiile noastre de strămoşi.
Într-o eră a mobilităţii prin excepţie şi a migraţiei permanente a populaţiei, fie din raţiuni economice, educaţionale, sociale sau politice, este luată puţin în considerare problema adaptării individului la noul mediu. Cel puţin puţini din cei care migrează i-au în considerare problema adaptării la noile condiţii. În aceste sens, sunt specialişti care spun că plecând în altă parte a globului, ne va crea oricum probleme de adaptare, unele pe care nu le simţim conştient, în mod explicit, care ne influenţează inclusiv starea de sănătate. Aceeaşi specialişti spun că cel  mai prielnic mediu pentru om este cel în care s-a născut, având proprietăţi vindecătoare.  

Este nevoie de trei generaţii pentru a ne adapta în alt loc
Medicul epidemiolog Irina Alecu spune că omul este legat genetic de mediul în care trăieşte, inclusiv zona geografică în care au trăit strămoşii săi, sau cel puţin trei generaţii din familia sa. Din punct de vedere genetic sunt influenţaţi de aerul, apa şi alimentele consumate de generaţiile anterioare, dintr-un anumit areal. „Noi suntem o parte integrată şi integrantă a unui ecosistem şi fiecare moleculă a organismului nostru recunoaşte, fără să ne dăm noi seama, o moleculă din nostru exterior. De la apa pe care o bem, de la fructele şi legumele care trăisc în sol, organismul nostru, din punct de vedere genetic, recunoaşte ca cel mai bine asimilat zona în care ne-am născut. Se ştie că amprentarea genetică a mediului în care ne-am născut şi au trăit generaţiile anterioare merge până la cel puţin trei generaţii”, spune medicul Irina Alecu (foto).
Tocmai de aceea, organismul nostru se împacă cel mai bine cu alimentele şi aerul din zona în care au trăit înaintaşii, inclusiv adaptaţi la preparatele culinare din aceea zonă, de exemplu, toleranţa la alimente picante în anumite zone geografice de pe glob.

„Biochimic organismul nostru nu se adaptează complet”
Dacă ne mutăm în altă zonă, adică în altă ţară, pe alt continent, specialiştii spun că vom resimţi probleme de adaptare. Chiar dacă nu conştient, dar organismul nostru va lupta să se adapteze la noile realităţi. Adaptarea nu va fi completă, spun aceeaşi specialişti. Abia nepoţii noştrii dacă rămânen în acelaşi teritoriu, se vor integra biochmic, genetic.
„Dacă noi ne mutăm într-o altă zonă a planetei, vom constata că, biochimic organismul nostru nu se adaptează complet acolo. Nici măcar copiii noştrii. Abia nepoţii nostrii vor fi mai bine şi vor asimila integral tot ce înseamnă ecosistemul în care trăiesc”, adaugă Irina Alecu.

„În primii 7 ani de viaţă se amprentează tot ce înseamnă biochimia noastră internă”
Tocmai de aceea cel mai bine ne simţim, spun Irina Alecu, pe meleagurile natale. Şi nu doar din punct de vedere sentimental, psihic, moral, dar şi biochimic. Cu alte cuvinte, ne putem îmbunătăţi considerabil starea de sănătate dacă ne întoarcem în zona în care organismul nostru este perfect adaptat mediului înconjurător.
„O stare de bine şi o stare de sănătate bună nu înseamnă neapărat nişte parametrii biologici. Stare de bine şi sănătatea este influenţată de factori organici, socio-economici şi geocliamtici. De asta bătrânii noştrii spuneau «Dacă te simţi rău, du-te unde te-ai născut, ca să te faci bine». Pentru că organismul nostru va primi elementele cu care a fost crescut. În primii şapte ani de viaţă se amprentează tot ce înseamnă biochimia noastră internă. Şi dacă noi am crescut cu anumite particularităţi din apă, alimente, carnea de la animalele crescute în zona respectivă, atunci ele au cu totul alte proprietăţi pentru organismul nostru şi sunt mult mai uşor de asimilat decât anumite alimente sau anumite fructe, legume sau aerul dintr-o altă zonă a globului. Va reacţiona altfel în organismul nostru”, conchide Irina Alecu.