„Dacă înainte de 1989, Uniunea Artiştilor Plastici şi Fondul Plastic asigurau comenzi pentru pictori, un salariu şi o pensie, preţul acestora era libertatea de exprimare”

„Dialoguri despre un trecut care nu trece”, a fost titlul conferinţei găzduite vineri, 7 noiembrie, de Muzeul de Artă Braşov. Istoricul de artă Cosmin Năsui, directorul executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Dan Ţălnaru, expert al IICMER, Luciana Jinga şi Monica Enache, curator şi expert în artă modernă românescă au fost invitaţi evenimentului. Alături de aceştia, istoricul Radu Popica şi artişti braşoveni au încercat să obţină răspunsuri la întrebările născute de un sondaj de opinie legat de perioada comunistă. Potrivit rezultatelor sondajului, 66% dintre români consideră că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun şi 48% cred că în perioada comunistă se trăia mai bine.
„Discuţiile au atins mai multe subiecte, între care condiţia artiştilor în perioada comunistă. Dacă înainte de 1989, Uniunea Artiştilor Platici şi Fondul Plastic asigurau comenzi pentru pictori, un salariu şi o pensie, preţul acestora era libertatea de exprimare”, a precizat Bianca Bălşan, director Muzeu de Artă Braşov.
Lucrările comandate erau parte a propagandei, iar creaţiile libere nu erau agreate de cei care supravegheau activitatea artistică din punct de vedere propagandistic. Expoziţia de la Muzeul de Artă Braşov este una puţin diferită. „Expoziţia «Un trecut care nu trece, comunismul şi moştenirea sa artistică» este inovativă, având în vedere că nu avem un curator care îşi prezintă propria viziune curatorială. Muzeul de Artă Braşov a invitat 33 de personalităţi: istorici, artişti contemporani, jurnalişti, scriitori, care au ales fiecare o lucrare din patrimoniul muzeului, o lucrare creată în timpul regimului comunism şi nu au avut criterii de selecţie”, spune Bianca Bălşan.
Expoziţia rămâne la Muzeul de Artă Braşov până în 30 noiembrie.