Dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neştiut de mulţi ar fi al doilea partid al României

Intenţia de vot a românilor în funcţie de vârstă arată „rezultate spectaculoase”, spune sociologul Remus Ştefureac, care analizează rezultatele Barometrului Informat.ro–INSCOP, care arată că două treimi dintre tineri votează, în această ordine, cu AUR, SENS şi USR.
„Contrastul dintre generaţia 18–29 (două treimi dintre tineri votează, în această ordine, cu AUR, SENS şi USR) şi cea 60+ (două treimi dintre seniori votează cu PSD şi AUR, în acestă ordine) ilustrează două continente politice distincte. Practic, dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există”, spune Remus Ştefureac.
Barometrul evidenţiază o polarizare accentuată între generaţii, potrivit sociologului. „Electoratul tânăr şi adult activ (18–59 ani) privilegiază AUR, în timp ce segmentul 60+ rămâne orientat în proporţii ridicate spre PSD. Această diferenţă semnalează o scindare valorică între generaţiile formate în contexte socio-politice distincte şi sugerează transformări profunde în modelul de socializare politică. Dacă seniorii privilegiază stabilitatea şi protecţia socială, tinerii manifestă o preferinţă pentru opţiuni radicale şi schimbare netă. Această polarizare reprezintă o provocare majoră pentru coeziunea democratică şi pentru capacitatea sistemului politic de a formula politici incluzive”.
Potrivit sociologului, sprijinul dominant acordat AUR de către categoriile de vârstă 30–44 ani indică „o posibilă maturizare a unei orientări anti-sistem care transcende nemulţumirea conjuncturală”.
„Se conturează profilul unui electorat ce articulează o critică sistemică a ordinii politice post-1989, combinând revendicări socio-economice cu elemente de naţionalism şi neîncredere instituţională. De asemenea, rezultatele relevă incapacitatea partidelor mari de a depăşi praguri simbolice de susţinere în rândul tinerilor şi al adulţilor activi. Slăbirea acestor poli indică o criză gravă a reprezentării politice pe fondul diminuării încrederii în competenţa şi autenticitatea elitelor care au dominat scena politică în ultimele două decenii” , spune directorul Inscop Research.