Cutremurul din 1977 în memoria braşovenilor

La 42 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, cei care au trăit evenimentul îşi amintesc încă întâmplarea cu lux de amănunte.
Unul din braşoveni era la un film, la cinematograful Patria, chiar în momentul în care sala s-a zguduit şi filmul s-a întrerupt. „Eram la cinematograful Patria, la un film. La un moment dat s-a simţit o mişcare orizontală, aşa, şi s-a întrerupt filmul, fiindcă am înţeles că a căzut aparatul. A ieşit cineva şi a spus că nu putem continua vizionarea filmului pentru că este cutremur. Atunci lumea a intrat în panică, dar s-au deschis uşile şi a ieşit lumea”, îşi aminteşte bărbatul.
În schimb, un zărneştean spune că nu a simţit mare lucru, însă a aflat ulterior despre amploarea dezastrului. „Eram acasă la cutremur. Am simţit, am ieşit afară urgent, cu copiii, cu soţia. Ne-a fost frică, chiar dacă nu s-a simţit aşa puternic. A doua zi ne-am dus al serviciu, bineînţeles, şi toată lumea era posomorâtă. Nimănui nu-i ardea nici de muncă, nici de discuţii, nici de nimic”, ne-a povestit bărbatul.
Efectele s-au simţit chiar şi în Republica Moldova, la Chişinău. „Am ieşit repede afară şi copacii şi casa aşa umblau. Clădiri nu au căzut, dar tencuiala a mai căzut. Victime nu au fost, am văzut la televizor că în România a fost ceva straşnic”, povesteşte o moldoveancă.
„Eram în blocurile din zona Onix. Cu două zile înainte fusesem la Bucureşti şi am avut mare noroc că m-am întors acasă la timp. Când am văzut la televizor ce a fost pe Magheru, m-am panicat. Lumea nu înţelege nici acum că pereţii despărţitori au rolul lor şi nu pot fi modificaţi. Blocurile de aici ar trebui să reziste la 9 grade, dar dacă oamenii au făcut modificări, nu cred că ar mai rezista”, spune un vârstnic.
„Eram acasă, pe Bulevardul Griviţei, la cutremurul din 1977. S-a simţit puternic, că am sărit din pat. Erau soacră-mea şi nepoată-mea la mine şi s-au speriat, săracele. Fiecare am pus mâna pe nişte haine şi am vrut să ajungem la uşă. Uşa nu s-a putut deschide, se tot învârtea cheia, dar degeaba şi a fost o panică de moment, de câteva secunde, dar a intrat frica în noi. La noi, la etajul patru, a sărit faianţa de pe pereţi dar am auzit că prin Steagu au fost blocuri la care s-au spart conductele de gaz”, îşi aminteşte o femeie.
În seara zilei de 4 martie 1977, ora 21 şi 22 de minute, România primea o teribilă lovitură: un cutremur a cărui magnitudine a trecut de 7 pe scara Richter în sudul ţării a produs dezastre în cele mai multe oraşe din Muntenia. Oraşul Alexandria a fost distrus în proporţie de 90%, iar în Bucureşti au pierit foarte mulţi oameni şi numeroase clădiri au fost puse la pământ de cel mai puternic seism postbelic. La Braşov s-a înregistrat o magnitudine mai mică, nu au fost victime umane, însă au existat pagube materiale.

Magnitudine 9
Clădirile construite după seism au fost proiectate încât să reziste la o magnitudine de 9 pe scara Richter, însă avem în oraş şi câteva construcţii care ar fi în pericol în cazul unui nou cutremur puternic. „Numărul acestora este destul de mic, comparativ cu numărul clădirilor din municipiul Braşov şi, dacă luăm în discuţie chiar clădirile din Centrul Istoric, majoritatea lor nu prezintă risc mare în cazul unui cutremur”, a precizat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.
Pe de altă parte, în conformitate cu studiile şi datele Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), 6 din 10 braşoveni ar rămâne pe drumuri, dacă ar veni un nou seism.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, autorităţile au obligaţia să expertizeze şi să încadreze din punct de vedere al riscului seismic toate clădirile care au fost construite înainte de 1978, deoarece după marele cutremur din 1977, s-a schimbat normativul de construcţie, astfel ca imobilele să fie mai sigure în caz de cutremur.
Pentru efectuarea acestor expertize, banii veneau la primării de la Ministerul Dezvoltării, însă de câţiva ani, ministerul nu a mai alocat fonduri în acest sens, cel puţin pentru Braşov. Până acum, cu finanţările de la Ministerul Dezvoltării au fost expertizate 48 de clădiri şi mai sunt depuse peste 70 de solicitări pentru efectuarea de noi expertize, majoritatea pentru clădiri private. Efectuarea acestor expertize este reglementată prin Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată.
În conformitate cu un raport efectuat în anul 2015, din cele 48 de clădiri expertizate, 16 au fost încadrate în clasa I de risc seismic (cu bulină roşie). Acestor expertize li se adaugă şi cele făcute pe cont propriu de proprietari, dar care nu apar în evidenţele autorităţilor locale. Una dintre expertizele „private” a fost efectuată chiar la Palatul Telefoanelor. La unele dintre clădiri, proprietarii au început reparaţiile şi consolidările, la altele nu, din cauza lipsei fondurilor.
Pe lista clădirilor cu „bulină roşie” deţinută de Primăria Braşov figurează următoarele imobile: Apollonia Hirscher nr. 9 şi 20, Republicii 22 (care este cea mai veche casă expertizată, datând din secolul al XVII-lea), A. I. Cuza nr. 35, Castelului nr. 34 tronson I, 81 şi 84, Neagoe Basarab 17, Bălcescu 45 şi 51, Ecaterina Varga 24, care era cea mai „nouă” din listă, construită în 1940, Piaţa Sfatului nr. 8, Johan Gott 7, Şirul Livezii 7, Poarta Şchei 17, După Inişte nr. 64, C. Brâncoveanu nr. 65.
Din 2011, Inspectoratul de Stat în Construcţii se ocupă de siguranţa la cutremur a clădirilor.