Curtea de Apel Braşov iniţiază procedura de revocare a președintelui CSM, Lia Savonea

Curtea de Apel Braşov a iniţiat procedura de revocare din funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a Liei Savonea, preşedintele instituţiei. 15 curţi de apel trebuie să se pronunţe în favoarea iniţiativei sau împotriva ei.
„Într-adevăr s-a discutat în Adunarea Generală a judecătorilor Curţii, în data de astăzi (luni - n.r.) şi s-a votat în sensul iniţierii unei astfel de proceduri. Vor fi anunţate celelalte curţi de apel şi va trebui ca cele 15 curţi, inclusiv Curtea de Apel Militară, să voteze dacă sunt de acord sau nu cu această procedură”, a declarat luni pentru Mediafax purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Braşov, Cosmin Dicu. Acesta  nu a precizat care sunt motivele care stau la baza iniţiativei.
Ulterior, Curtea de Apel Braşov a transmis redacţiei un comunicat de presă, potrivit căruia „Adunarea Generală a Judecătorilor Curţii de Apel Braşov, cu majoritatea voturilor celor prezenţi, a hotărât iniţierea procedurii de revocare din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, din partea curţilor de apel, a doamnei judecător Lia Savonea, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, motivat de încălcarea art. 38 alin. 5 din Legea nr. 317/2004, în sensul că a iniţiat, în data de 29.01.2019 modificarea Legii nr. 303/2004 şi a Legii nr. 304/2004, în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Curţii de Apel Braşov, Cosmin Dicu, este vorba despre articolul privind „încălcarea de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a atribuţiei referitoare la competenţa plenului de a sesiza Ministrul Justiţiei privitor la iniţierea unor modificări legislative".
Procedura este, însă, una foarte greoaie. Mai întâi, demersul Curţii de Apel Braşov trebuie votat de cel puţin 10 din cele 15 curţi de apel din România, plus de cea militară. Dacă strânge voturile necesare, solicitarea se trimite la secţia de judecători a CSM. Aceasta dispune efectuarea de verificări de către Inspecţia Judiciară, care întocmeşte un raport. Pentru ca membrul CSM să fie demis, acest raport ar trebui votat. Or, este greu de crezut că atât secţia de judecători, cât şi Inspecţia Judiciară ar susţine demersul revocării Liei Savonea.
Judecătorul Lia Savonea, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii în decembrie 2018.
Pe ordinea de zi a Adunării de luni a judecătorilor de la Curtea de Apel Braşov a mai fost un punct referitor la „necesitatea adoptării unei punct de vedere privitor la modificările aduse legilor justiţiei prin OUG nr. 7/2019”. În urma dezbaterilor, vizavi de acest punct, în unanimitate, judecătorii au hotărât: „Dezaprobă nerespectarea de către puterea Executivă a principiului cooperării loiale, prin adoptarea actului normativ menţionat în mai puţin de 24 ore, de la momentul solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, punând acest organism în imposibilitatea practică de a-l emite.
Apreciază că nu este îndeplinită condiţia urgenţei prevăzută de art.115 alin.4 din Constituţie cu privire la majoritatea modificărilor legislative(cu excepţia celor privind admiterea în magistratură şi înlăturarea necorelării din legislaţia anterioară referitoare la punctajul aferent probelor din cadrul concursului pentru promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Subliniază încălcarea principiului separării carierelor judecătorilor şi procurorilor prin modificarea în sensul că şi vechimea în funcţia de procuror (nu doar cea în funcţia de judecător) este luată în considerare la promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi acordarea posibilităţii unui judecător de a fi numit într-o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public”. Totodată se atrage atenţia asupra eliminării controlului ierarhic superior al actelor emise de procurorul şef al Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, „contrar dispoziţiilor art.132 alin.1 din Constituţie şi a Deciziei nr.33/2018 a Curţii Constituţionale a României (pct. 149/151)”.

ZIUA ORDONANŢAEI 7
Ei scris Ordonanţa 7
Ordonanţa de Urgenţă 7/2019 ar fi fost redactată de şefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, împreună cu Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, potrivit unor surse citate de B1 TV.
În acest context, menţionăm şi că luni, în plenul CSM, Lia Savonea a votat pentru abrogarea acestei ordonanţe de urgenţă. Decizia trimiterii acestei solicitări către Executiv a fost luată cu 12 voturi DA, 3 voturi NU, 1 vot NUL. Și preşedintele Klaus Iohannis a solicitat luni abrogarea de îndată a OUG 7, opinând că aceste măsuri pun justiţia sub controlul politicului.
De asemenea, amintim că Florin Iordache este iniţiatorul controversatei OUG 13 din 2017, pentru care zeci de mii de oameni au ieşit în stradă.

Dăncilă: Nu renunţăm
Viorica Dăncilă a declarat, luni, că, în pofida protestelor românilor, Guvernul nu renunţă la OUG 7 pe Legile Justiţiei. Premierul a anunţat, înaintea întâlnirii cu reprezentanţii din justiţie de la Palatul Victoria, că sunt magistraţi care susţin OUG 7 şi că Tudorel Toader a avut discuţii cu asociaţiile acestora în prealabil. Întrebată dacă poate preciza care sunt lucrurile bune din OUG pe Legile Justiţiei, premierul a spus că „nu”. Premierul a precizat cu privire la discuţia de astăzi că „dialogul trebuie purtat înainte de ministrul de resort”.

După întâlnirea cu magistraţii, Tudorel Toader anunţă modificări minore la OUG 7
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat concluziile întâlnirii de la Guvern pe care a avut-o cu asociaţiile de magistraţi, dar a anunţat doar schimbări minore la controversata OUG 7. Mai exact, Toader a decis eliminarea articolului 54 care permitea judecătorilor să fie numiţi drept şefi de parchete, articol contestat drept unul neconstituţional pentru că încalcă separaţia carierelor.  „Cea mai dezbătută problemă e art 54 din OUG, cel care dă voie unui judecător să devină procuror şef. Am avut acest precedent în istoria România, legile permite schimb de carieră. Dată fiind preocuparea exprimată în principal de procurori, nedumeriţi la perspectiva de a le fi şef un judecător, am convenit să abrogam complet articolul 54", a arătat Tudorel Toader.
A doua prevedere despre care Toader a spus că va fi abrogată este mutarea avizului pentru candidaţii la postul de şef de parchet de la Secţia de procurori a CSM la Plenul CSM.
Cu toate acestea, Toader nu a făcut nimic pentru a răspunde acuzaţiilor că prin noile prevederi şefii de parchete sunt numiţi politic. Astfel, procurorilor de rang înalt vor fi numiţi în continuare de ministrul Justiţiei doar cu un aviz consultativ de la CSM.
În rest, ministrul a anunţat instituirea unui mecanism de dialog printr-un memorandum care prevede ca fiecare proiect normativ să fie transmis la CSM cu cel puţin 5 zile înainte de adoptare.

DIICOT, la jumătate de normă
DIICOT se alătură protestelor magistraţilor din toată ţara faţă de ordonanaţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile justiţiei. Reprezentanţii DIICOT au anunţat, luni, că îşi vor suspenda activitatea, timp de patru ore, în fiecare zi, până la data de 8 martie, se arată într-un punct de vedere al instituţiei. Procurorii DIICOT nu vor lucra între orele 8 şi 12, iar în restul programului vor soluţiona doar urgenţele, respectiv cauzele cu arestaţi sau alte situaţii operative ce nu suporta amânare.