Curățarea politicii de afaceri

Faptul că în ultima vreme s-au produs mai multe dezvăluiri în legătură cu posibile sau reale acte de corupție, că instituțiile responsabile ale statului s-au manifestat mai activ în investigarea acestora ar putea să dea senzația că fenomenul este în creștere. Cred că, dimpotrivă, el este în scădere. Scandalurile care se țin lanț induc și un sentiment de teamă, de reținere, din partea celor tentați să abordeze aceste forme de îmbogățire rapidă și pe seama mandatului public. Posibilitatea mult sporită de a intra în gura presei - și apoi în mâinile parchetului - prin luarea la bani mărunți a declarațiilor de avere îi face, probabil, pe mulți să oprească motoarele în așteptarea unor vremuri mai propice. Totodată, ceea ce se întâmplă acum poate fi de natură să declanșeze un fenomen interesant: mulți dintre cei care și-au asumat, din diverse obligații, responsabilitatea de a adăposti sub nume propriu și în conturi proprii, sumele pe care titularii nu pot sau nu doresc să le scoată încă la iveală, vor fi tentanți, în fața fricii de scandal și de răspundere a acestora, să-și asume aceste agoniseli. Să nu vă mirați dacă în scurt timp nu vor apare pe firmamentul afacerilor nume noi, neașteptate, ale căror resurse vor alimenta economia neagră-gri. În același timp, semnalul că organele abilitate sunt decise să-și facă datoria, scormonind și dând la iveală manevrele ilegale din averile demnitarilor, va proceda la o curățire considerabilă a mediului politic. Pentru că acesta continuă să fie extrem de amestecat și de inegal. Alături de oameni cu real talent politic, care și-au dedicat resursele intelectuale și umane binelui public (destul de puțini) mișună o întreagă faună de indivizi dornici să-și facă o condiție materială mai bună pe seama influenței și presiunilor pe care le pot exercita din pozițiile pe care le ocupă, sau de oameni de afaceri care consideră că politica este pavăza care-i va feri de necazuri pentru erorile comise în executarea tranzacțiilor. Despre o corupție în termeni rezonabili, acceptabili (despre o eradicare mi-e greu să cred că putem vorbi) vom discuta abia atunci când principiile de incompatibilitate nu vor mai pluti în sferele incertitudinii și când declarațiile de avere vor deveni un real instrument de înregistrare și de control. Atunci vom vedea că peisajul se curăță de la sine, că politicenii vor putea să-și facă treaba mai liniștiți, în timp ce oamenii de afaceri se vor putea dedica afacerilor, la adăpostul unui mediu mai sigur și mai coerent, pe care li-l datorează în primul rând politicienii.