Curat murdar

„Bienala Albastră” a „dezmorţit” opinia publică a Braşovului cu un nou tip de controversă: socio-politică-culturală. Totul pornind de la expoziţia de sculptură a artistului braşovean Virgilius Moldovan de la Centrul Cultural Apollonia, care a iscat (dez)aprobare atât din partea oamenilor simpli, dar mai ales a împărţit politicul în două. Am prezentat, neutru, în ediţia precedentă, ce au avut de spus toţi factorii implicaţi, inclusiv autorul. Revenim acum, pentru că „dezbaterea publică” a luat un alt curs: cine se opune artei, grotească sau nu, se opune libertăţii de exprimare.
Rezumat, voci din PSD, PNL şi o parte din public a condamnat fără echivoc lucrările expuse. Acuzele politice s-au centrat pe finanţarea şi punerea în prim plan a unui anumit tip de artă, pe promovarea lipsei de decenţă, cu aspecte groteşti, chiar „pedofile”. „Cum să expui un penis? Cum să îţi expui coa..le? Şi asta cu bani de la bugetul municipiului”, e declaraţia subprefectului Lucian Pătraşcu, care rezumă în mare poziţia „opoziţiei”.
De la finanţatori - Primărie (conducere USR) şi CJ (conducere PNL, UDMR, USR) - nu s-a exprimat nicio poziţie politică, ci doar una administrativă, cu precizarea că la momentul aprobării banilor pentru „Bienala Albastră” nu se cunoşteau autorii şi lucrările expuse.  
Ce spun însă susţinătorii?

Autorul: „Cine vrea să vadă ceva frumos să meargă la florărie!”
BizBraşov.ro a luat legătura cu Virgilius Moldovan, artistul braşovean care trăieşte în Viena, având lucrări asemănătoare expuse în cel mai mare muzeu din Austria. „Cine vrea să vadă lucruri frumoase, să meagă la florărie. Acolo totul e frumos!”, a spus Moldovan.
„Printre lucrările expuse la Braşov sunt câteva piese cu care am câştigat premii în domeniu în Italia. De exemplu am câştigat Premiul Lorenzo Magnificul – chiar marele premiu – la bienala de artă de la Florenţa. De exemplu, una dintre statuile prezente face trimitere la o lucrare a lui August Rodin – Vârsta de Aur” – este reinterpretată şi prezentată în aceeaşi poziţie, dar după 100 de ani. O altă statuie face trimitere la mitologie, la minotaur, şi arată că un personaj care s-a născut cu malformaţii în urma unor experiemente chimice făcute pe femei în anii ’50, care au atins şi fătul, a reuşit, după ce a fost abandonat, să se ridice prin propriile puteri şi să ajungă o persoană influentă în ciuda diformităţilor sale. În mitologie, minotaurul, tot o persoană cu diformităţi, este un personaj negativ, care mănâncă oameni, dar acesta este paşnic”.
Moldovan spune că una dintre statuile prezente la expoziţie reprezintă un adolescent care se află în faţa descoperirii propriei sexualităţi şi că din cauza faptului că nu respectă anumite standarde, fiind supraponderal, i-ar fi mai greu să ajungă „să îşi atingă visul”.
„La o astfel de sculptură am lucrat, de exemplu, opt luni de zile şi am pus în ea elemente mitologice şi elemente cultutrale la care fac trimitere şi care nu sunt disponibile oricui. Aş recomanda personajelor politice care critică să fie puţin mai deschise, pentru că cultura este un kickback al societăţii actuale”.
Întrebat dacă ar trebui ca în galeriile de artă să fie prezentate doar lucrări care să prezinte frumuseţe, curcubee şi păsărele, sculptorul braşovean a spus că „acestea dispar cel mai repede din memoria vizitatorului, pe când lucrări care imprimă mai multe simboluri, nu neapărat pozitive, rămân întipărite în mintea omului”.
Artistul a spus că a expus lucrările sale de la Peking până în Miami, având lucrări vândute în aceste locuri. Are lucrări expuse în Muzeul Albertina, cel mai important muzeu din Viena, la Amsterdam, la Munchen, la Augsburg, în Cehia etc. „O astfel de lucrare cum am la Braşov este evaluată la 60.000 de euro. De altfel, aceasta este cota mea într-un ranking internaţional din domeniu în care nu am prea văzut artişti din România. În funcţie de cât şi unde expui, rankingul artistului creşte sau scade, că nu e nimic bătut în cuie”.

(Dez)aprobare şi din public
Şi publicul s-a împărţit în două tabere, dar tot într-o dezbatere politică. Mai vocali au fost cei care acuză „conservaţionismul”, „comunismul” şi „pudoarea” celor din PSD-PNL.
Reamintim: „Dezavuez total şi condamn public decizia celor de la Centrul Cultural Apollonia, de a expune într-un spaţiu ce ar trebui să fie al «frumosului» şi esteticului, astfel de lucrări ce te oripilează. În calitate de membru al Comisiei de cultură a Consiliului Local Braşov voi fi mult mai riguroasă în aprobarea bugetelor şi în acordul asupra unor astfel de manifestări ale artei. Braşovul şi oamenii Braşovului sunt la un alt nivel şi nu merită o asemenea etichetă”, a declarat  consiliera Alexandra- Ioana Crivineanu (PSD). „Muzeul Naţional de Artă din Timişoara găzduieşte cea mai mare expoziţie din Europa de Est cu opere realizate de Constantin Brâncuşi, în acest timp la Braşov... ”, scria pe Facebook şi consiliera Pamela Diaconu (PNL), prezentând imagini din expoziţia controversată.
Replica „Opoziţiei” le-a venit tot pe reţelele de socializare, de la braşoveni gândesc altfel. „Doamne fereşte să-şi ducă pesediştii şi peneliştii copiii în marile muzee ale lumii că vor vedea tot felul de lucruri. Lucrări cu tentă sexuală, corpuri bărbăteşti cu penisuri mari, mici sau rupte, femei grase care reprezentau idealul feminin al unor epoci, picturi cu animale sau oameni însângeraţi şi tot felul de lucruri imperfecte… Peneliştii şi pesediştii să nu-şi ducă copiii la Louvre, la Muzeul de Arheologie din Napoli etc. până nu dă aviz favorabil doamna Crivineanu. Păi, altfel cum vor putea să le explice copiilor că oamenii au organe sexuale, că lumea nu e perfectă şi că reprezentările grafice sunt artă atunci când stârnesc reacţii din partea privitorilor. Doamne fereşte să-i urce în Turnul Eiffel, care a fost considerat «hidoşenie» de parizienii acelor vremuri. Ce să înţeleagă din cubism, din dadaism? Mai aproape de sufletul lor este cenzura şi autoritarismul unor vremuri nu prea îndepărtate. E în galeria de la Apollonia un soi de porc-om gras cu puţa mică. Eu văd acolo o reprezentare a unui politician român – sau braşovean, de ce nu? – care fură de la toţi ceilalţi ca să aibă el şi familia lui pe cinci generaţii. Un porc neruşinat care are şi pretenţia de la ceilalţi să nu-i pună oglinda în faţă”, a scris un braşovean.
„În naivitatea mea, speram şi credeam că am scăpat de derapajele comunismului, dar aţi reuşit să mă surprindeţi că nu este aşa. Ceea ce scrieţi este subînţeles ca o promisiune fermă de cenzurare, în viitor, a actului artistic/cultural în oraşul nostru, din pixul dumneavoastră. Acesta este un derapaj grosolan şi foarte periculos zilelor noastre (în afara comunismului) în care, mai ales ca jurist ce sunteţi, ar trebui să ştiţi că avem o Constituţie, nişte drepturi ale liberei exprimări, ceea ce este fix şi actul artistic, o exprimare; o emoţie; un mesaj; o revoltă; o strigare, care poate fi oricum vrea, nu numai frumos (nu stabileşti dumneata ce este frumos) ci mai important să fie adevăr, urât-frumos-grotesc, dar veritabil şi liber”, e o parte a mesajului transmis pe Facebook Carmen Alina, o absolventă a Liceului de Arte din Braşov, licenţiată universitar în Arte.

Cum a fost prezentat „Exces”-ul la Craiova
Expozitia Exces a sculptorului Virgilius Moldovan a fost expusă şi la Muzeul de Artă din Craiova. „Moldovan sculptează preponderent, dar nu exclusiv, figuri şi trupuri umane, într-o manieră aparent hiperrealistă. Cel mai adesea, ele sunt supradimensionate şi impresionează datorită unei meticuloase concentrări asupra detaliului anatomic, exhibat cu o sinceritate cinică şi dureroasă. Prin intermediul materialului – silicon – şi a unei combinaţii de răşini, preparată după o formula proprie, reuşeste să reproducă cu acurateţe culoarea, consistenţa şi aspectul cărnii omeneşti. Surprinse in ipostaze aproape groteşti, personajele sale sunt nuduri dezumanizate. Spre deosebire de modelul nudităţii sculpturale antice, ce zeifică omul, Moldovan se foloseşte de monumentalitate pentru a accentua caracterul subuman al propriilor personaje. Virgilius Moldovan produce un nou tip de artă ostilă, dar nu una a formei colţuroase, descarnate, violentă fizic (gen punk – ce ura, alături de conventie, consumerismul şi excesul, şi-şi directiona atacul spre exponenţii acestora), ci a formei onctuase – violentă metafizic – ce reflectă tocirea percepţiei sensibile şi a energiei, printr-un fel sau altul de exces (perfect reprezentabilă ca un exces alimentar), sau prin abandonul reacţiei critice”, aşa o prezintă curatorul de la Muzeul de Arta Craiova.
Născut la Braşov în 1955, Virgilius Moldovan a studiat sculptura în cadrul Academiei de Arte „Ion Andreescu”, din Cluj. În 1986 părăseşte România, pentru a se stabili şi lucra la Viena. A expus, începând din 1995, aproape pretutindeni în lume. Lucrările sale au revenit în Romania în 2003, cu prilejul unor expoziţii organizate la muzeele de artă din Cluj şi Braşov, iar anul acesta, au ajuns şi la Craiova.