Cum vrea Guvernul să crească salariile bugetarilor cu 10%, în 2024. Sindicatele refuză şi cer 20%

Guvernul propune majorări salariale pentru bugetari în plin an electoral, dar se confruntă cu presiunea unui deficit bugetar în creştere.
Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanţă ce vizează majorarea salariilor bugetarilor cu 10% în acest an, împărţită în două tranşe de câte 5% fiecare.
Aceste majorări vin într-un moment sensibil, în plin an electoral, cu luni importante de alegeri în calendar (iunie şi septembrie). Totuşi, propunerea survine în contextul în care Guvernul amânase anterior o restructurare a cheltuielilor bugetare şi măsuri de austeritate pentru sectorul public, făcând doar ajustări pentru sectorul privat prin eliminarea unor facilităţi şi creşterea taxelor.
Conform proiectului, salariile vor fi majorate pentru diverse categorii de angajaţi din sectorul public, inclusiv pentru cei din instituţii de cultură, Registrul Comerţului, diplomaţi, apărare, primării şi alte instituţii finanţate din venituri proprii ale Guvernului şi Parlamentului. Interesant este că unele dintre aceste categorii de angajaţi au fost recent implicate în mişcări de protest.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că majorările sunt direcţionate în special către categoriile cu venituri foarte mici, afirmând că vorbim despre o creştere de 5% şi 5% pentru acestea.
În acelaşi timp, proiectul propune o limitare a sumei de 500 de lei pentru decontarea ochelarilor pentru bugetarii care lucrează cu ecrane sau calculatoare. În schimb, statul va acoperi costurile unui consult oftalmologic. Această măsură a fost justificată de premier ca fiind o cerinţă europeană pentru toate categoriile de salariaţi, subliniind că guvernul trebuie să aibă o abordare cuprinzătoare în acest sens.
În ciuda iniţiativelor de ajustare a veniturilor şi cheltuielilor, România se confruntă, o spune şI Guvernul, cu o situaţie fiscală dificilă, cu un deficit bugetar deja semnificativ. Proiecţiile indică un deficit care s-ar putea situa la 5% la finalul anului, dar estimările Comisiei Europene sugerează că acesta ar putea ajunge chiar şi la 6,9% în acest an şi ar putea creşte în continuare în următorii ani.
În timp ce guvernul a încercat să facă ajustări fiscale pentru a remedia situaţia, măsurile de reducere a cheltuielilor publice au fost amânate, aplicându-se în schimb doar cele privind creşterea veniturilor. Această situaţie evidenţiază complexitatea gestionării echilibrului fiscal în contextul politic şi economic actual.
Pe de altă parte însă, sindicatele funcţionarilor publici şi personalului contractual din Senat şi Camera Deputaţilor solicită majorări salariale de 20% şi resping propunerea Executivului de creştere a salariilor cu doar 10%. „Opinia publică şi, din păcate, şi factorul politic au inoculat falsa idee conform căreia rolul nostru în funcţionarea statului român este minor, ceea ce atrage după sine consecinţe mai ales la nivel salarial. Acum declarăm clar şi răspicat: Suntem funcţionarii statului care asigură funcţionarea Legislativului României! O greşeală minoră din partea noastră poate avea repercusiuni asupra tuturor. Dacă şi noi ne-am îndeplini obligaţiile în rate şi la un nivel minim, aşa cum sunt aceste propuneri de majorare salarială, înseamnă că ar trebui să ne calibrăm activitatea după aceleaşi tipare. Menţionăm încă un aspect care pare a fi ignorat. Factorul politic nu ar trebui să se bazeze pe dictonul «aşteaptă mulţi la uşă, dacă vreţi, plecaţi»”, se arată în comunicatul transmis, miercuri, de cele patru sindicate ale personalului din Parlament.