Cum va compensa statul facturile la electricitate şi gaze începând din 1 noiembrie?

Autorităţile au decis ca o parte din factura consumatorilor la electricitate şi gaze să fie suportată din bugetul de stat. Însă, în loc să adopte o măsură simplă şi clară, precum reducerea de taxe şi plafonarea preţului la consumator, ca în alte ţări, din Parlament a ieşit o lege stufoasă, unde fiecare partid şi-a înghesuit propriile idei. Ca o şaorma cu de toate, care riscă, în loc să-ţi potolească foamea, să-ţi provoace o criză de stomac.
La energie electrică, oricare dintre noi, indiferent de consum, va avea un preţ maxim, plafonat la 1 leu pe MWh de la 1 noiembrie 2021 până la 31 martie 2022. Pe lângă această plafonare, statul a decis să acorde o compensare pentru cei care consumă maximum 300 de kWh pe lună, plus o marjă de 10%, deci undeva la 330 de kWh.

Deci, atenţie, nu consumaţi mai mult!
Foarte important pentru consumatorii casnici este să verifice contorul lună de lună şi să trimită indexul real de consum. Dacă nu fac asta, consumul poate fi estimat la mai mult de 330 de kWh pe lună, în funcţie de istoricul de consum al fiecăruia, şi atunci riscăm să nu mai primim nicio compensare.
Deci iarna aceasta, mai mult ca niciodată, este important să facem un minim efort de a citi contorul şi a trimite indexul exact.

Studiu de caz
Jurnaliştii de la Hotnews ne prezintă un studiu de caz: Georgiana, care nu are un consum mare de energie, în general sub 100 de kWh.
Luna trecută a avut un consum de 98 de kWh şi a plătit o factură finală de 78 lei, cu toate taxele incluse. Aşadar, preţul plătit pe un kWh este de 0,79 lei. Ea este genul care trimite indexul în fiecare lună către furnizorul de electricitate. Fii ca Georgiana! A auzit despre plafonarea şi compensarea facturii la energie şi se uită pe factură pentru a înţelege dacă va simţi ceva sau nu în următoarea perioadă. Până la urmă este vorba despre banii ei.
Ea va putea beneficia de compensarea preţului la energie? Ei bine, da, va plăti 0,68 lei/kWh, faţă de 0,79 lei/kWh în prezent. Aşadar, la un consum de 98 kWh Georgiana ar plăti o factură de 66 de lei (cu toate taxele).
(Am luat în calcul cifra de 98 pentru că multe gospodării au in jur de 100 kWh)
Tot ce trebuie ea să facă este să-şi continue obiceiul să trimită lună de lună indexul şi să plătească factura care-i va sosi.
 
Ce se întâmplă cu factura la gaze
La gaze naturale, pentru o centrală de apartament, preţul maxim pe care îl vom plăti în timpul acestei ierni este 0,37 lei pe kWh. Dar trebuie să avem un consum pe toată perioada rece, de la 1 noiembrie până la 31 martie, deci adunat pe cele cinci luni, de maximum 1.100 metri cubi. Acest consum este împărţit, în anexele legii, în tranşe lunare: în noiembrie, care este şi cea mai călduroasă lună a acestei perioade, consumul maxim trebuie să fie de 134 de metri cubi, iar cele mai mari tranşe de consum până la care primim această compensaţie sunt în ianuarie şi februarie, respectiv 264 de metri cubi. Din nou, atenţie; dacă depăşim acest prag de consum nu mai primim compensarea.
Compensarea este de 33% din preţul gazului-marfă din factura noastră şi avem aici un preţ maxim plafonat de stat de 0,25 de lei pe kWh. Deci avem o scădere de 0,08 lei pe kWh, ceea ce ne duce la un preţ de 0,17 lei pe kWh. Acesta este preţul maxim al gazului-marfă pe care îl va plăti un consumator casnic în această iarnă. Pentru a afla factura finală, adunăm la acest preţ tarifele de transport şi distribuţie, plus TVA, şi rezultă 0,25 lei pe kWh.

Reduceri direct în factură
Vi se pare complicat? Chiar este. Operatorii din piaţă spun că vor trebui să modifice toate softurile şi sistemele de facturare pe care le au pentru a pune în practică aceste schimbări la 1 noiembrie, adică peste doar câteva zile.
Vestea bună pentru consumatorii casnici este că facturile vor veni gata compensate şi nu mai trebuie să facem nimic, doar să le plătim. În factură va fi trecut preţul pe care îl avem fiecare în contractul nostru, va fi trecut şi ce se scade, cu minus, adică ce suportă statul, precum şi diferenţa sau ce avem de plătit.

Ce plătesc consumatorii noncasnici
Aceasta este schema pentru consumatori casnici. Clienţi comerciali de genul IMM-urilor, microîntreprinderilor, PFA, cabinete individuale, profesii liberale, la energia electrică, din preţul final se scot, în perioada 1 noiembrie-31 martie, tarifele reglementate de transport, serviciul de sistem, distribuţie, contravaloarea certificatelor verzi şi a contribuţiei de cogenerare.
La gaze, din preţul final plătit se scad tariful de transport şi de distribuţie şi acciza. Reducerile se acordă direct, pe factură.
În cazul clienţilor instituţii publice, de genul spitale, unităţi de învăţământ, creşe, ONG-uri, furnizori de servicii sociale şi biserici, se aplică preţurile plafonate, la acelaşi nivel ca şi la casnici, dar nu se mai acordă compensări.
Astfel, la energia electrică, aceşti consumatori vor plăti cel mult 1 leu/kWh, din care valoarea componentei energiei active este de 0,525 lei/kWh. La gaze, ei vor plăti maximum 0,37 lei/kWh, din care componenta de preţ al gazelor-marfă din factură va fi în valoare de maximum 0,250 lei/kWh.
Consumatorii noncasnici trebuie totuşi să facă ceva: să trimită furnizorului o cerere şi o declaraţie pe proprie răspundere în ce categorie de consum se încadrează, în funcţie de obiectul lor de activitate. Aceasta o singură dată pentru toată iarna.
În schimb, consumatorii de tip condominium, adică cei care au centrală de bloc, spre exemplu, trebuie să trimită furnizorilor declaraţii lunare cu privire la modul cum se împarte consumul: cât este pentru cei casnici şi cât pentru noncasnici.

Risc pentru micii furnizori
Furnizorii de energie, pentru partea de compensare, trebuie să trimită în fiecare lună borderouri care vor fi legiferate printr-un ordin comun al Ministerului Finanţelor, Energiei şi Muncii. Pentru consumatorii casnici, aceste borderouri trebuie trimise la Ministerul Muncii, la Autoritatea Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. Pentru cei noncasnici, datele se trimit la Ministerul Energiei. Aceste instituţii verifică toate informaţiile şi dau banii furnizorilor în termen de 30 de zile, după cum spune legea proaspăt votată.
„Având în spate un istoric că statul nu plăteşte la timp, există un risc mare ca toată această povară de sute de milioane de euro să fie aruncată în spatele furnizorilor. Cei mici nu vor rezista şi vor da faliment. O să fie o iarnă grea”, au explicat, pentru Hotnews, jucători din piaţa de energie.
„Schema este prea greoaie, prea stufoasă, nicio ţară din UE nu a procedat aşa. Era suficientă reduerea taxelor şi un plafon al preţului final, cum au făcut cele mai multe ţări din UE”.
În plus, toată această schemă rezolvă problema facturilor doar pe termen scurt. Preţul energiei în piaţa angro va rămâne acelaşi şi din aprilie vom discuta din nou despre facturi uriaşe pentru toţi consumatorii.
Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.