Curs BNR

1 EUR = 4.9737 RON

1 USD = 4.6664 RON

1 GBP = 5.8274 RON

1 XAU = 352.3272 RON

1 AED = 1.2707 RON

1 AUD = 3.0251 RON

1 BGN = 2.5430 RON

1 BRL = 0.9123 RON

1 CAD = 3.3963 RON

1 CHF = 5.1094 RON

1 CNY = 0.6447 RON

1 CZK = 0.1965 RON

1 DKK = 0.6667 RON

1 EGP = 0.0962 RON

1 HUF = 1.2631 RON

1 INR = 0.0559 RON

1 JPY = 3.0327 RON

1 KRW = 0.3374 RON

1 MDL = 0.2639 RON

1 MXN = 0.2814 RON

1 NOK = 0.4273 RON

1 NZD = 2.7735 RON

1 PLN = 1.1598 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0498 RON

1 SEK = 0.4299 RON

1 TRY = 0.1440 RON

1 UAH = 0.1178 RON

1 XDR = 6.1448 RON

1 ZAR = 0.2463 RON

Editia 8163 - 16 apr 17:34

Cum va arăta viaţa „soldatului-civil” din România

Autor: Marius BOERIU

Publicat la 07 februarie 2024

În Armata Română va apărea până la finalul anului o nouă categorie de personal: militarul voluntar în termen. Cel puţin aşa promit responsabilii politici

Cum va arăta viaţa „soldatului-civil” din România

În 2007 s-a suspendat pe timp de pace serviciul militar obligatoriu. 

Responsabilii politici spuncă vor schimba legea şi, din acest an, va fi posibilă încadrarea militarilor voluntari în termen. Pentru succesul programului, recruţii trebuie să beneficieze de o serie de condiţii asemănătoare celor din cazărmile NATO, atrag atenţia experţii militari.
Astfel, după ce proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare va fi votat, pe timp de pace cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen.

La final vin trei salarii medii
„Înscrierea în program (...) se face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere de către solicitantul (cu vârste între 18 şI 35 de ani – n.r.) care a fost declarat apt în urma evaluării psihologice efectuate într-un centru zonal de selecţie şi orientare şi prezintă adeverinţa medicală, eliberată de medicul de familie, că este «clinic sănătos şi nu este în evidenţă cu boli cronice»“, se arată în proiect.
Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare. La finalizarea programului de pregătire, aceştia vor primi o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, iar apoi centrele militare urmează să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională. „Numărul maxim de locuri disponibile pentru pregătirea militară în calitate de militar voluntar în termen se aprobă, anual, prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, în funcţie de fondurile aprobate cu această destinaţie“, se mai precizează în proiect.
Câştigul salarial mediu net lunar, la fundamentarea bugetului pentru 2024, este de 4.733 de lei.


Condiţii obligatorii
Analistul militar Aurel Cazacu spune că prin introducerea acestui concept de militar voluntar în termen se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.
„A fost o eroare majoră atunci pentru că nu s-a introdus un astfel de serviciu alternativ. Am ajuns să avem jumătate din rezerviştii pe care ar trebui să-i catalogăm. Acum se speră completarea rezervei de mobilizare a Armatei României prin acest serviciu de militar voluntar în termen. Numai că avem câteva probleme. Şi sunt probleme mari. În primul rând, vorbim de condiţiile de trai ale militarilor. Trebuie adoptat standardul occidental peste tot, în toate unităţile militare. Militarii trebuie să aibă parte de respect, de condiţii decente. Aşa se şi duce vorba despre condiţiile de trai din unităţile militare şi apar mai mulţi doritori. Apoi, foarte important, este vorba de modul în care subofiţerii, interfaţa armatei cu militarii, practic, se poartă cu soldatul de rând. Subofiţerul este rotiţa-cheie a oricărei forţe militare. Fără această piesă, o armată nu funcţionează. Dacă nu scăpăm de acei subofiţeri care sunt nesimţiţi, care înjură, care umilesc, nu facem nimic. Repet, cu minime condiţii bune, cu plata aferentă, cu subofiţeri care nu umilesc, MApN are toate şansele să-şi facă reclamă pentru ca tinerii să vină pentru serviciul de militar voluntar în termen. Şi mai este o chestiune, cea a recrutării militarilor profesionişti. Dacă au parte de condiţii bune, mulţi dintre cei care au optat pentru serviciul de militar voluntar în termen vor decide să rămână în sistem şi nu vom mai avea o jumătate de posturi neocupate în MApN“, a precizat analistul Aurel Cazacu.

Legea, susţinută de parlamentari
Pe această temă, membrii comisiilor de apărare din Senat şi Camera Deputaţilor au avut o întâlnire cu ministrul Angel Tîlvăr şi cu şeful Statului Major al Armatei României, generalul Gheorghiţă Vlad, marţi, la ora 13.30, la sediul MApN. Preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, deputatul Laurenţiu Dan Leoreanu, a declarat ulterior că în acest an vom avea o lege care va permite înrolarea militarilor voluntari în termen.

Armată obligatorie: exclus
Ministrul Apărării a spus luni seară că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă şi nu există niciun fel de discuţie în acest sens. Potrivit lui Angel Tîlvăr, armata României a scăzut numeric de la peste 320.000 de oameni la 80.000, dintre care doar 75.000 de militari, restul funcţionari şi este nevoie de pregătirea unor rezerve, însă acest lucru se va face cu militari voluntari.
„E o perioadă în care lucrurile care ţin de Armată generează astfel de preocupări. Serviciul militar obligatoriu este exclus (...) nu există nicio discuţie la momentul acesta în acest sens", a declarat Angel Tîlvăr la Euronews România.


CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN JUR
În ultima vreme, mai multe ţări europene au anunţat că doresc să reintroducă serviciul militar sub diverse forme. În 2018, Suedia a reintrodus serviciul militar pentru 4.000 de persoane pe an, iar acum, pe lângă creşterea numărului de tineri înrolaţi în serviciul militar, vrea să introducă şi opţiunea de a face serviciul civil.
Apoi, de la începutul anului 2015, serviciul militar a fost reintrodus în Lituania. În prezent, toţi bărbaţii lituanieni cu vârste cuprinse între 19 şi 26 de ani trebuie să efectueze serviciul militar obligatoriu în Forţele Armate Lituaniene pentru o perioadă de 9 luni, iar o măsură similară se va adopta în Letonia.
În ţări precum Germania sau Marea Britanie se discută tot mai intens despre introducerea serviciului militar obligatoriu, stagiu care este, de altfel, obligatoriu în Grecia şi Turcia, de exemplu.
De menţionat că Polonia, o altă ţară de pe flancul estic al NATO, a luat unele măsuri pentru întărirea apărării. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că Polonia trebuie să se pregătească urgent pentru ameninţarea unui război cu Rusia. „Mă aştept la orice scenariu şi le iau în serios pe cele mai rele. Aceasta este sarcina unui ministru al Apărării în situaţia în care ne regăsim astăzi“, a răspuns Kosiniak-Kamysz, membru al recent numitului guvern condus de Donald Tusk. Acelaşi ministru, în vârstă de 42 de ani, a ţinut să adauge că nu a „spus aceste cuvinte din senin“, ci le-a cântărit cu atenţie înainte.
De când a început războiul în Ucraina, Polonia şi-a sporit bugetul militar până la 4% din PIB – dublu faţă de angajamentul din cadrul NATO de 2% – şi a încheiat numeroase contracte pentru achiziţii masive de armament, în special cu SUA şi Coreea de Sud. Pentru unul din aceste contracte, SUA au aprobat, la sfârşitul lunii august, vânzarea a 96 de elicoptere de atac Apache către armata poloneză, contract în valoare de 12 miliarde de dolari. Alte contracte majore de achiziţii de armament din SUA au fost semnate pentru 486 de lansatoare multiple de rachete HIMARS, în valoare totală de aproximativ 10 miliarde de euro, 32 de avioane de luptă F-35, 366 de tancuri Abrams şi sisteme antiaeriene Patriot.

LA RĂZBOI, ÎNAPOI  
Un sondaj pe tema armatei obligatorii a fost făcut de Avangarde, în perioada 20-22 martie 2022 (la o lună de la izbucnirea războiului în Ucraina – 22 februarie 2022).
În eventualitatea declanşării unui război pe teritoriul României, aproape 40% dintre respondenţii sondajului Avangarde afirmau că românii aflaţi în ţară nu s-ar înrola în armată. Peste 50% spun că nici cei plecaţi în străinătate nu s-ar întoarce pentru asta. Pe de altă parte, 30% dintre cei intervievaţi consideră că românii aflaţi în ţară s-ar înrola în armată în caz de răboi.
Serviciul militar obligatoriu nu ar trebui reintrodus, spuneau aproape 50% dintre participanţii la studio. Doar 30% spuneau exact opusul, că ar trebui reintrodus.
Aproximativ 46% au afirmat că nu ar părăsi ţara în caz de război, în timp ce 26% declarau că ar pleca într-un asemenea context.  



 

+2 -0

Comentarii

'Eu'

2024-02-07 12:55:25


'Barbu Gh. zis si Terminator. '

'Eu'

2024-02-07 12:55:12


'Barbu Gh, zis si Robocop.'

'Willy'

2024-02-07 07:19:03


'Abia astept! Rusnacul hot, asasin si violator si-a facut dusman de moarte din nenea Willy! Nu am uitat ce au patit bunicii nostri cand au venit rusii cu tancurile in Romania!'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie