Cum susțin jocurile educative învățarea în perioada grădiniței

Joaca rămâne una dintre modalitățile naturale prin care copilul descoperă lumea. Din acest motiv, jocurile educative nu trebuie privite ca o alternativă rigidă la joaca liberă, ci ca un instrument care poate combina distracția cu exersarea unor abilități utile pentru etapa de dezvoltare în care se află copilul.

În perioada grădiniței, când limbajul, atenția, motricitatea și relațiile sociale evoluează rapid, alegerea unor activități potrivite poate completa firesc ceea ce copilul descoperă zi de zi.

Copiii învață atunci când sunt implicați

Pentru un adult, un joc cu forme colorate poate părea foarte simplu. Pentru un copil de trei sau patru ani, aceeași activitate poate presupune observarea diferențelor, compararea dimensiunilor, identificarea culorilor și găsirea locului potrivit pentru fiecare piesă.

La fel se întâmplă și în cazul jocurilor de asociere, memorie sau logică.

Copilul trebuie să observe, să compare, să își amintească și să ia o decizie. Toate acestea se întâmplă în timpul unei activități care, pentru el, rămâne în primul rând joacă.

De aceea, atunci când părinții aleg jocuri și jucării educative, este util să privească dincolo de eticheta „educativ” și să se gândească la ceea ce îi permite efectiv jocul copilului să facă: să sorteze, să construiască, să numere, să observe, să povestească sau să rezolve o problemă.

Atenția și memoria se dezvoltă treptat

Copiii de grădiniță nu au aceeași capacitate de concentrare precum școlarii, iar acest lucru este firesc.

Un joc potrivit vârstei nu trebuie să ceară perioade lungi de atenție pentru a fi util. Uneori sunt suficiente câteva minute în care copilul trebuie să găsească două imagini identice, să urmărească o succesiune sau să își amintească unde se află o anumită piesă.

Jocurile de memorie sunt un exemplu simplu.

Pe măsură ce copilul încearcă să își amintească poziția unor imagini, el exersează memoria vizuală și capacitatea de concentrare. Dacă jocul este repetat peste câteva zile, copilul poate observa și propriul progres.

Acest sentiment de reușită îl poate face să își dorească să încerce din nou.

Primele noțiuni matematice pot apărea în timpul jocului

Matematica în perioada grădiniței nu înseamnă exerciții complicate.

Copiii întâlnesc primele concepte matematice în activități foarte obișnuite:

„Câte piese avem?”

„Care turn este mai înalt?”

„Ce formă lipsește?”

„Câte căsuțe trebuie să mai mergem?”

Jocurile cu numere, zaruri, forme geometrice, piese de sortat sau construcții pot face aceste noțiuni mai ușor de înțeles pentru că le transformă în experiențe concrete.

În loc să audă doar că trei este mai mare decât doi, copilul poate vedea trei cuburi lângă două cuburi.

Pentru această vârstă, diferența este importantă.

Jocurile pot încuraja dezvoltarea limbajului

Nu toate jocurile educative trebuie să conțină cifre, litere sau exerciții.

Unele dintre cele mai utile activități pentru dezvoltarea limbajului sunt cele care îl încurajează pe copil să vorbească.

Un set cu imagini poate deveni punctul de plecare pentru o poveste. Un joc de asociere poate genera întrebări. Un joc de rol îl poate determina pe copil să inventeze dialoguri între personaje.

Părintele poate interveni cu întrebări simple:

„Ce crezi că se întâmplă aici?”

„Ce ar putea face personajul mai departe?”

„Cum ai rezolva situația?”

Nu este nevoie ca răspunsul copilului să fie „corect”. Important este procesul prin care formulează o idee și încearcă să o exprime.

Jocurile cu reguli pregătesc copilul pentru activitățile de grup

În jurul vârstei de patru-cinci ani, mulți copii încep să se descurce mai bine cu regulile simple.

Apare însă o provocare importantă: trebuie să aștepte.

Într-un joc de societate, copilul nu poate muta întotdeauna primul și nu poate câștiga de fiecare dată. Trebuie să își aștepte rândul și să accepte că ceilalți participanți pot avea rezultate diferite.

Pare un detaliu minor, dar aceste situații pot fi exerciții utile pentru viața de grup.

Copiii învață treptat să respecte reguli, să coopereze, să comunice și să gestioneze mici frustrări.

Din acest motiv, jocurile de societate adaptate vârstei pot fi o activitate potrivită atât acasă, cât și în grupuri mici.

Construcțiile dezvoltă mai mult decât motricitatea

Cuburile, piesele magnetice și diferitele seturi de construit sunt deseori asociate cu motricitatea fină.

Dar în timpul construcției se întâmplă mai multe lucruri.

Copilul trebuie să își imagineze ceea ce vrea să construiască, să aleagă piesele, să testeze dacă se potrivesc și, uneori, să înceapă din nou.

Apare astfel un proces simplu de rezolvare a problemelor.

„De ce cade turnul?”

„Cum îl pot face mai stabil?”

„Ce piesă îmi trebuie?”

Copilul experimentează fără ca activitatea să îi fie prezentată drept o lecție.

Creativitatea nu trebuie separată de învățare

Desenul, modelajul, construcțiile și jocurile de rol pot avea o contribuție la fel de importantă precum jocurile care urmăresc un răspuns corect.

Creativitatea presupune alegere.

Copilul decide ce culoare folosește, cum combină elementele sau ce poveste inventează.

Iar atunci când nu există o singură soluție corectă, copilul are mai multă libertate să experimenteze.

Este unul dintre motivele pentru care părinții pot alterna jocurile cu reguli cu activități creative, construcții sau alte jucării pentru copii potrivite intereselor și vârstei.

Nu toate activitățile trebuie să urmărească aceeași abilitate.

Cum alegem un joc educativ pentru un copil de grădiniță?

Vârsta recomandată de producător este primul reper, dar nu este singurul.

Copiii de aceeași vârstă pot avea interese și niveluri de răbdare foarte diferite.

Înainte de alegerea unui joc, părintele se poate întreba:

● regulile pot fi înțelese de copil?

● jocul este suficient de interesant încât să dorească să îl repete?

● activitatea este prea simplă sau prea dificilă?

● poate copilul participa singur sau are nevoie permanent de ajutor?

● jocul permite mai multe moduri de utilizare?

● se potrivește intereselor actuale ale copilului?

Un joc prea dificil poate produce frustrare, iar unul mult prea simplu poate fi abandonat rapid.

Provocarea potrivită este undeva la mijloc.

Părintele rămâne parte importantă din experiență

Chiar și cel mai bine conceput joc educativ nu înlocuiește interacțiunea cu adultul.

Uneori, cea mai valoroasă parte a jocului apare atunci când părintele pune o întrebare, încurajează copilul să mai încerce o dată sau îl lasă să găsească singur soluția.

Nu este nevoie ca fiecare activitate să devină o lecție.

Copilul are nevoie și să inventeze, să greșească, să schimbe regulile și să folosească piesele într-un mod la care producătorul poate nici nu s-a gândit.

Această libertate face parte din procesul de învățare.

Joaca și învățarea nu sunt două activități separate

În perioada grădiniței, granița dintre joacă și învățare este foarte mică.

Copilul care construiește exersează coordonarea și rezolvarea problemelor. Cel care inventează o poveste își dezvoltă limbajul și imaginația. Copilul care participă la un joc de societate învață să respecte reguli și să își aștepte rândul.

Nu este nevoie ca fiecare jucărie să promită rezultate spectaculoase.

Mai important este ca activitatea să fie potrivită copilului, să îi trezească interesul și să îl încurajeze să participe activ.

În acest fel, jocurile educative își găsesc firesc locul în perioada grădiniței: nu ca teme suplimentare, ci ca încă o modalitate prin care copiii pot descoperi lumea în propriul ritm.