Cum spui „DA” donării de organe

După Iaşi şi Constanţa, caravana „Spune DA donării de organe”, formată din 14 persoane cu transplant de plămâni sau rinichi, a poposit sâmbătă şi la Braşov. Aici, autorităţile, Crucea Roşie, medici, ONG-uri, pacienţi care fac dializă şi pacienţi cu transplant i-au aşteptat la Prefectură. „7 milioane de asiguraţi vor primi până la sfârşitul anului cardul de sănătate. Atunci, ei pot opta pentru a deveni sau nu donator de organe, dacă ajung în moarte cerebrală. Cei care vor să salveze vieţi, cei care vor să continue să trăiască prin ceilalţi, pot merge la notar şi îşi pot da consimţământul pentru a deveni donator de organe”, a fot principalul mesaj pe care a ţinut să-l transmită cu această ocazie Gheorghe Tache, preşedinte al Asociaţiei Transplantaţilor din România, beneficiar şi el de transplant de rinichi. Potrivit acestuia, lista de aşteptare a persoanelor care au nevoie de transplant creşte de la an la an. 

 

 

Trebuie schimbate mentalităţi

„Transplantul nu reprezintă un lucru obişnuit în viaţa cetăţenilor, dar prin această campanie s-ar putea schimba percepţia. Donarea şi transplantul ar trebui atent monitorizate din toate punctele de vedere: legislativ, moral şi religios”, a precizat şi Mihai Mohaci, prefectul Braşovului. 

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Braşov a fost reprezentată chiar de către directorul executiv la conferinţa organizată de cei care au luat parte la caravană. „Sunt alături de această acţiune şi e foarte important ce faceţi astăzi. Cele mai complicate probleme sunt cele de legislaţie, etică şi religie. În ultima perioadă se constată că problemele pot fi depăşite, mai ales dacă se va simplifica actul de donare prin noul card de sănătate”, a spus conf. univ. dr. Alexandru Bălescu. 

 

85 de braşoveni trăiesc cu organele altora

În Braşov avem 85 de pacienţi care au beneficiat de un transplant. „Tratamentul pentru persoanele cu transplant, deşi e costisitor, pacienţii nu plătesc nimic. Pacienţii iau aceste pastile toată viaţa după operaţia de transplant”, ne-a declarat  Camelia Popa, medic şef CAS Braşov.

 

Când doar creierul moare, celelalte organe pot salva vieţi

Pentru ca oamenii să înţeleagă cât de important este o persoană ajunsă în moarte cerebrală să poată dona un organ, medicul Adrian Bărăcan, specialist ATI, a explicat: „E dureros atunci când moare creierul unei persoane dragi. Creierul nu poate fi înlocuit. Fie că e vorba de accidente vasculare sau de politraume, creierul poate muri. Funcţiile cardiace mai sunt menţinute atunci doar prin ventilaţie mecanică. E vorba de o instabilitate circulatorie. Fără această ventilaţie, începe o degradare imediată. Nu se mai poate face nimic. Donarea de organe înseamnă continuarea vieţii”. 

Pentru că suferinţa şi boala îi uneşte pe oameni, s-au alăturat în această campanie şi Asociaţia Sanohep, asociaţia bolnavilor cu afecţiuni hepatice, prin preşedintele Gheorghe Ionescu, Asociaţia Bolnavilor de Cancer, prin Ana Ene şi Asociaţia pacienţilor cu transplant pulmonar, prin Liviu Bârlea. După amiaza, Caravana a împărţit pliante în Braşov şi voluntarii au vorbit cu oamenii despre donarea de organe. Caravana şi-a continuat drumul spre Craiova şi în final se va opri la Bucureşti. 

 

Mărturii ale pacienţilor

„Transplantul de plămâni nu se face în România. La noi avem doar 29 de persoane cu transplant pulmonar, 28 în Viena şi 1 în Barcelona. Chiar şi la control, eu sunt nevoit să merg la Viena. Bine că mă ajută CAS-ul cu acest lucru”, spune Liviu Bârlea. „Noi ne dorim ca transplantul pulmonar să se facă şi la noi în ţară. Astfel, la preţul unui transplant în străinătate, am putea avea 2, sau chiar 3 pacienţi operaţi în România”, spune Gheorghe Tache, preşedinte ATR. 

„Eu fac dializă şi sunt şi student la medicină. Dializa e un proces care mă afectează şi fizic şi psihic. De multe ori, nu mă pot da jos din pat să mă duc la cursuri, dar îmi doresc să termin facultatea. Am avut momente când am vrut să renunţ la lupta cu viaţa, dar am reuşit să o iau mereu de la capăt. Nu ştiu de unde îmi vine această putere. Îmi e greu, pentru că fizic arăt bine şi profesorii nu mă cred când mă simt rău. Boala asta te macină pe interior”, spune Doru Jighira. Dializa înseamnă că pacientul merge la spital de trei ori pe săptămână, iar sângele îi este filtrat în totalitate printr-un aparat. Din cauza acestei proceduri, apare anemia, oboseala, probleme cu tensiunea, iar regimul dietetic este foarte strict, pentru că pacienţii au voie doar 500 de mililitri de lichide pe zi, în care sunt incluse şi ciorbele. 

„Transplantul e a doua viaţă pentru mine. Am un rinichi nou, care îmi permite să pot continua viaţa şi să îmi văd fetiţa cum creşte. Mulţumesc Lui Dumnezeu pentru această şansă”, spune Sorin Floarea, beneficiarul unui transplant de rinichi, din Târgu Jiu. Statistica spune că pe lista de aşteptare sunt şi persoane care s-au înscris acum 10 ani. Unele dintre acestea nu mai există de mult.