Cum se ține Postul Paștelui?

Postul Paștelui este în fiecare an o perioadă de purificare trupească și sufletească, de pace interioară. De-a lungul secolelor, înțelepții Ortodoxiei au vorbit despre anumite rânduieli spirituale, pe care creștinii le respectă de bună voie, de la îndatoririle de dietă, de smerenie și până la faptele de milostenie creștină. Pentru creștinii care nu împlinesc doar o postire fățarnică, Postul Mare contribuie la răstignirea patimilor și la învierea iubirii milostive. În timpul Postului Mare nu se fac nunți și botezuri, iar postitorii nu participă la petreceri și nici la evenimente de familie, care nu respectă restricțiile alimentare și viața spirituală, specifice Postului. Sunt scutiți de la Post copiii, bolnavii, bătrânii și militarii. Postul de 40 de zile al Paștelui a început luni și este cel mai aspru de peste an, fără carne și lactate, având doar două zile de dezlegare la pește, în 25 martie, de Buna Vestire și în 28 aprilie, când este sărbătorită Intrarea Domnului în Ierusalim - Floriile. Postul Paștelui este fără carne și lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar două zile de dezlegare la pește, față de postul Crăciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la pește. De asemenea, în Postul Paștelui, în fiecare sâmbătă are loc pomenirea morților. În afară de aceste restricții la mâncarea de „dulce”, postul înseamnă și o curățire a sufletului, care presupune înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire și de minciună. Acesta este postul cel adevărat și bine primit. Un act de liberă voință Postul Paștelui, ca și celelalte posturi de peste an, este un act de liberă voință, nu o obligație. El trebuie ținut, în primul rând, cu gânduri și cu fapte bune. „Degeaba postești dacă ești certat cu vecinul, cu mama sau cu colegul!”, afirmă preotul Ilie Costescu. Și tot un sfat duhovnicesc este că postul adevărat și corect ținut înseamnă eliberarea minții de mânie, de supărare și de trufie (postul minții). Apoi urmează cealaltă parte importantă, dieta, care „este o adevărată cură de detoxifiere, foarte sănătoasă pentru întregul organism. Peștele, singurul aliment permis În timpul Postului Mare, credincioșii pot mânca fructe și legume (atât în stare proaspătă, cât și sub formă de ciorbe, sosuri, tocănițe). Acestea sunt bogate în minerale, în vitamine, în fibre și în alți nutrienți importanți. Mai mult ca oricând, sunt obligatorii trei mese pe zi, cât și gustări între ele. Totodată, nu uita să bei doi litri de apă zilnic, pentru a preveni pericolul deshidratării. Preotului Ilie Costescu ne spune că în acest post există și două zile cu dezlegări, în care credincioșii pot mânca pește: pe 25 martie, cu ocazia praznicului de Buna Vestire (Blagoveștenia), și pe 28 aprilie, când se sărbătorește Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile). Bătrânii și bolnavii nu postesc Nu toți creștinii pot ține post în așteptarea Sfintelor Sărbători Pascale, este un lucru acceptat și de canoanele bisericești. Astfel, copiii cu vârsta până în șapte ani, cât și persoanele bolnave, sunt iertate de post. „Pe cei bolnavi nici Dumnezeu nu se supără. Oricum, înainte să te apuci de postit, trebuie să ții cont de sfatul medicului și de cel al duhovnicului, un medic spiritual”, spune părintele Ilie Costescu. Totodată, persoanele începătoare pot ține post doar în prima și în ultima săptămână, cât și în zilele de miercuri și de vineri. Postul este jertfă și mulțumire Pe parcursul celor șase săptămâni de post, credinciosul postește pentru că Dumnezeu să-i împlinească o dorință, să-l elibereze de un necaz și să-i dea sănătate, dar dacă cerem ceva fără să jertfim și noi ceva, rugăciunea nu ne este ascultată. De aceea, spun dfinții părinți, credinciosul postește pentru a dărui mulțumirea și iubirea lui lui Hristos, cel care s-a răstignit pentru păcatele noastre.