Cum scăpăm de urşii de tip nou, cu un comportament „extrem de deviant”?

Reprezentanţi au consiliilor judeţene Braşov, Harghita şi Covasna, specialişti în carnivore mari ai Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură  (INCDS) Marin Drăcea) şi ai Universităţii Transilvania, precum şi reprezentanţi ai ocoalelor silvice, ai fermierilor şi ai Asociaţiei Milioane de Prieteni (care deţine rezervaţia de urşi de la Zărneşti) au participat ieri, la Braşov, la o întâlnire de lucru în care s-a discutat despre planul de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun.
Potrivit reprezentantului INCDS Marin Drăcea, Ramon Jurj, planul de acţiune este parte integrantă a planului de management al speciei, iar până acum a fost pregătită o primă variantă. „Acum se fac unele completări, iar noi estimăm că în aproximativ o lună să trimitem documentul la Ministerul Mediului, care în va analiza într-un grup mai larg, după care îl va supune dezbaterii publice”, a explicat Jurj.
Scopul acestui plan este de a stabili acele măsuri prin care să fie limitate pe cât posibil, conflictul om-urs, în condiţiile protejării speciei.

„Trebuie să ne menţinem în efectivele optime”
Totuşi, pentru a se atinge aceste obiective trebuie găsite soluţii agreate atât de susţinătorii conservării speciei, cât şi de cei care susţin că este nevoie de limitarea populaţiei de urşi prin vânătoare.
 „În problema managementului acestei specii, există două curente radicale. Este tabăra ecologistă, care se opune oricărei intervenţii, iar la polul opus este cea care consideră că trebuie să scăpăm total de urşi, ceea ce ar însemna să ajungem în situaţia Austriei sau Germaniei, unde nu mai sunt astfel de animale”, a declarat reprezentantul Universităţii Transilvania din Braşov, prof. dr. ing. Ovidiu Ionescu.
Acesta a mai spus că până în urmă cu doi ani, când a fost interzisă vânătoarea de urşi, „România era prezentată ca un model de succes în managementul populaţiei de urşi. De doi ani, în ţara noastră nu s-a mai aplicat nimic. Conform studiilor realizate de INCDS, în România, numărul optim de urşi ar trebui să fie de 4.000, cifră care este depăşită cu mult.  S-a ajuns să avem urşi care se plimbă pe străzi, avem atacuri, în unele cazuri viaţa oamenilor fiind pusă în pericol. Populaţii de urşi există şi în alte state europene, printre care Finlanda, Croaţia sau Slovenia, iar în aceste ţări se vânează urşi. Unde se depăşeşte cifra de 500 de urşi se vânează prin derogări. Directivele europene ne permit să acţionăm în acest sens. Noi trebuie să avem voinţa, inclusiv politică, să luăm astfel de măsuri şi să avem o organizaţie independentă care să realizeze studii anuale privind populaţia de urşi şi să stabilească nivelul de intervenţie. Cred că şi în România, când se va ajunge la numărul optim de urşi, incidentele vor scădea de cel puţin 10 ori. Din punctul meu de vedere, trebuie să ne menţinem în efectivele optime”, a mai spus Ionescu.
De asemenea, Ionescu a afirmat că sunt şi probleme legislative. „De exemplu, Jandarmeria este cea care trebuie să intervină în momentul în care apar urşii în oraşe, dar acţiunile le sunt limitate, pentru că, potrivit legislaţiei, ei nu pot deţine tranchilizante şi apare o nebuloasă din punct de vedere al intervenţiei”.

Maxim 30% din relocări au avut succes
Pe de altă parte, Ramon Jurj a precizat că ICAS a derulat un program de relocare a urşilor problemă, însă doar în 25% - 30% dintre cazuri mutarea a reprezentat un succes. „În ultimii 15 - 16 ani am acţionat în relocarea a peste 150 de urşi. În 70% - 75% dintre cazuri, problemele nu s-au rezolvat, ci s-au acutizat. În acest moment, relocarea nu este o soluţie pentru a rezolva problema conflictelor. Urşii se obişnuiesc cu zonele accesibile de hrană, iar dacă sunt relocaţi, în noul teritoriu vor căuta sursele facile de hrană. În unele zone în care sunt mutate animalele, oamenii nu sunt obişnuiţi cu astfel de urşi şi, pentru rezolvarea problemei, pot folosi metode numai de ei ştiute. Practic, relocarea are succes în cazul exemplarelor tinere, care nu sunt foarte habituate şi fug când se apropie omul”, a explicat Ramon Jurj.

Inspectori APIA „speriaţi de urşi”
În timpul întâlnirii, au avut intervenţii şi reprezentanţi ai fermierilor. „În zonele în care densitatea de urşi este mare, terenurile din vecinătatea pădurilor nu mai sunt cultivate. De asemenea, în păşunile alpine, inspectorii APIA nu mai au curaj să meargă pentru a realiza inspecţia în teren, iar proprietarii pierd subvenţiile. De asemenea, se pune şi problema despăgubirilor, pentru că, în cazul animalelor atacate de carnivore, valoarea se calculează în funcţie de preţul animalului ucis, fără a se lua în calcul că pentru aceste animale proprietarii pierd, de multe ori, şi subvenţiile”, a declarat un fermier din Covasna.
Totodată, reprezentantul unei asociaţii de proprietari de teren din zona Zetea (judeţul Harghita) a afirmat că versantul vestic al Munţilor Haraghitei „este plin de urşi. La primăvară vor ieşi din hibernare 350 de exemplare”. De asemenea, el a precizat că, mai noi, locuitorii au probleme şi cu lupii, pentru că în zonă s-a format o haită compusă din 13 exemplare. De altfel, el a spus despre ordinul Ministerului Mediului de anul trecut, prin care se acorda derogarea pentru recoltarea sau relocarea a 140 de urşi că este „mârşav”, din moment ce iniţial se propusese ca această derogare să fie pentru 350 de exemplare.
Pe de altă parte, vicepreşedintele Asociaţiei Milioane de Prieteni, Paula Ciocloş, a precizat că în elaborarea planului de acţiune trebuie să limiteze vânătoarea de trofee.

Braşovul ar putea propune soluţii
Prezent la întâlnire, subprefectul Braşovului, Ciprian Băncilă, a precizat că în acest plan trebuie implementate acele măsuri prin care să fie limitate conflictele om-urs, dar care să nu pună în pericol această specie de animale.
La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Adrian Gabor a afirmat că este nevoie de un astfel de plan, dar a precizat că Braşovul poate oferi unele soluţii, având în vedere că a avut de gestionat problema urşilor gunoieri din Răcădău. 
De asemenea, comisarul şef al Gărzii de Mediu Braşov, Mircea paraschiv, a afirmat că, cel puţin în zona Braşovului este nevoie de intervenţii, având în vedere că numărul de urşi este extrem de mare, iar unii au un comportament „extrem de deviant”.