Cum scăpăm de facturile uriașe la întreținere? Cu 1.500 de euro

Până îl cumperi, repartitorul îți scade factura la întreținere. După ce l-ai plătit, descoperi că te-ai ales cu facturi de zeci de milioane. Și ca să scapi de ele, firmele de repartitoare anunță că, așa scrie „la lege”, mai trebuie să dai mii de euro… ca să nu plătești cât plăteai înainte. Cam aceasta este realitatea desprinsă ieri din întâlnirea organizată ieri de CET Brașov în încercarea de a lămuri „misterul” facturilor enorme pe care le-au primit brașovenii cu repartitoare pe calorifer. Facturile mari la întreținere sunt cauzate de dezechilibrul din sistemul termic local. Nu mai este chiar o noutate, însă președinții de asociații au aflat ieri că își pot micșora facturile dacă recurg la echilibrarea hidraulică a blocului. Această operație, alături de inventarierea și izolarea corectă a părților comune sau chiar redimensionarea instalației sunt soluțiile care au fost vehiculate cel mai des ieri, în cadrul întâlnirii dintre conducerea CET și președinții de asociații de proprietari care au înregistrat facturi mari la întreținere. Întâlnirea a fost mediată de reprezentanții Oficiului pentru Protecția Consumatorului (OJPC) Brașov, fiind invitați și reprezentanții firmei de repartizare a costurilor ISTA. Procentul nu rezolvă problema facturilor Întâlnirea a fost „servită” din plin de peste 40 de invitați, majoritatea președinți de asociație, și s-a transformat în repetate rânduri într-un circ. Discuția a pornit de la mult blamata cotă comună pe care trebuie să o suporte toți locatarii unui bloc, indiferent dacă au sau nu centrală termică proprie, directorul CET, Florin Cuțitei, făcând un apel către președinții de asociații să dea dovadă de corectitudine în stabilirea procentului de cheltuieli comune. „Procentul pentru cheltuielile comune este foarte mic. Cel de 20% propus acum patru ani era o.k. la aceea vreme. Însă de atunci au avut loc foarte multe debranșări”, a declarat Cuțitei. Mihai Udrea, directorul ISTA -zona Centru, a susținut că împărțirea echitabilă a acestor cheltuieli nu a fost posibilă în multe cazuri, unde locatarii nu au permis accesul în locuințele lor. Totuși, un procent ridicat nu înseamnă neapărat rezolvarea problemelor. „Mi-au venit consumuri de șapte milioane la o garsonieră și de 14 milioane la apartamente cu două - trei camere. Nu am mai întâlnit niciodată așa ceva. Culmea este că procentul comun este de 50%”, a spus unul dintre președinții de asociație sosiți la masa dezbaterilor. Echilibrarea hidraulică costă cât o centrală termică Discuția s-a mutat repede asupra soluțiilor tehnice care pot fi găsite pentru „dezumflarea” facturilor. Președinții de asociații au început la un moment dat eterna ceartă: centrale termice versus repartitoare la CET. În cele din urmă, participanții au reușit să se concentreze, iar conducerea OJPC a relevat principalele observații desprinse din controalele lor. „Partea de vină se distribuie între asociația de proprietari, ISTA și CET. Cea mai mică vină aparține asociațiilor, după părerea mea. Unele asociații nu au fixat costuri comune, care ar trebui să fie în procentaj de la 10 la 30%. Această cotă comună nu rezolvă problema facturilor individuale. Majoritatea asociațiilor nu-și au făcut echilibrarea hidraulică. În condominiile în care s-au efectuat modificări ale instalațiilor față de proiectul original, legea spune că firmele de repartitoare sunt obligate să facă această echilibrare. Costurile acestei operații sunt suportate de către asociații. Firmele de repartitoare s-au îngrijit să facă niște oferte de preț pentru echilibrare, însă asociațiile nu au dorit din cauza costurilor. Aceste costuri variază între 1.000 și 1.500 de euro pentru fiecare condominium”, a declarat Iulian Mara, inspector șef OJPC Brașov. Chiar dacă este scumpă, echilibrarea se merită. „Am făcut echilibrarea sistemului pe banii noștri și am ajuns să consumăm mai puțin – 6 gigacalorii la 10 apartamente rămase la CET, dintr-un total de 40. Am consumat mai mult atunci când CET-ul a furnizat apă la temperaturi mai scăzute”, a declarat unul dintre președinții de asociații de proprietari. CET va analiza fiecare caz în parte „CET-ul face factura la contorul de branșament. Distribuția o face asociația de proprietari cu firmele de repartitoare. Nu este corect ca toată cantitatea de agent înregistrată de contorul de branșament să fie imputată unui singur consumator, pentru că restul au centrale sau nu-și deschid caloriferele. Așa se și explică facturile mari – 18-19 gigacalorii repartizate la 1-2 apartamente. În situațiile facturilor făcute după calcule, explicația stă în stabilirea incorectă a părților comune. Trebuie neapărat făcută inventarierea tuturor părților comune, în toate blocurile. Nu zic că CET-ul nu are nicio vină, pentru că această inventariere trebuia făcută din timp. Vom lua fiecare situație în parte și vom discuta modul în care se poate realiza o altă repartizare. Nu este corect ca un apartament să plătească zece milioane sau 30 de milioane. Ei nu vor trebui să plătească până nu se face recalcularea facturilor”, a declarat Florin Cuțitei, directorul CET. Discuțiile trec, facturile rămân După o oră și jumătate de discuții și certuri, nu s-a luat nicio decizie. În schimb, unii președinți de asociații s-au lămurit de cum stă treaba cu anumite setări tehnice sau legislative. Oricum, deja e primăvară, iar problema în sine se amână până la iarnă. Dacă asociațiile nu vor avea bani să-și echilibreze sistemele, atunci toată „povestea” o ia de la capăt. Pe de altă parte, conform Legii 325/2006, până la 31 decembrie 2009, fiecare bloc va trebui să respecte principiul „un condominiu - un singur sistem de încălzire”. Concret, imobilul va rămâne fie branșat integral la CET, fie apartamentele din componența sa vor fi dotate toate cu centrale termice individuale. „Aceasta este o măsură care se aplică deja în toate țările vest-europene, deoarece numai astfel se poate face corect repartizarea costurilor de energie termică. Până la sfârșitul anului 2009, fiecare consiliu local va trebui să decidă ce se va întâmpla cu blocurile aflate în raza sa de activitate. De exemplu, dacă într-un bloc 90% dintre apartamente sunt încălzite prin sistem centralizat, decizia va fi ca toate locuințele să beneficieze de căldură de la un furnizor centralizat”, a declarat Mihai Beznoska, specialist în cadrul Asociației Naționale a Prestatorilor de Servicii de Contorizare și Calcul al Utilităților (ANPSC).