Cum recunoaştem o ie autentică

Ii şi cămăşi din regiunile etnofolclorice ale ţării, dar şi fotografii cu portul popular din mai multe zone ale ţării le pot vedea braşovenii la Centrul Cultural Reduta, unde a fost deschisă o expoziţie dedicată Zilei Universale a Iei, marcată în 24 iunie. Expoziţia a deschis evenimentele prin care, în acest an, Braşovul a sărbătorit, în acest an, principala piesă de port tradiţional românesc, pe tot parcursul week-endu-ului.

Ie în sudul ţării, cămaşă în Transilvania
Expoziţia cuprinde şapte ii şi cămăşi pentru doamne, dar şi două piese vestimentare pentru copii, care aparţin lui Gabriel Boriceanu, colecţionar din Măieruş şi student la Etnologie, la Cluj. Există o diferenţă între ii şi cămăşi, ne explică tânărul: „Ii se găsesc doar în sud-estul României şi foarte puţin în sudul Transilvaniei, restul sunt doar cămăşi sau se numesc spătoli, spăcel, chimeşă, în funcţie de zonă. Transilvania are în principal cămaşă”.
Iile din fiecare zonă pot fi recunoscute şi după cusăturile pe care le au pe ele.
„Transilvania păstrează elemente străvechi de ie, nu atât de evoluate, cum sunt aceşti pui peste cot, este marca specifică Transilvaniei. Puii peste cot însemnau o simplă vargă, fie de proporţii mai mari, fie de proporţii mai mici”, a mai spus Gabriel Boriceanu.

Semn al statutului femeii în comunitate
Ia nu era doar un obiect vestimentar, ci şi un semn al statutului femeii într-o comunitate. „O femeie căsătorită nu-şi mai cosea atâtea simboluri, în culori aprinse, încerca, în timp, să le facă mai sobre. În schimb, fetele, de exemplu, purtau foarte mult roşu”, detaliază tânărul.
O adevărată ie e recunoscută în primul rând după croiul aşa zis „carpatic” – adică cele patru bucăţi care o alcătuiesc – faţă, spate şi mânecile, sunt adunate în jurul gâtului, ca un arc carpatic. „Recunoaştem o ie autentică, cusută de femeile ţărănci din sat, după felul în care îşi decorau mâneca. Mâneca se formează din altiţă, este elementul de sus, la umăr, mai departe, unde este acel mov cu nuanţe de maro se numeşte încreţ – încreţ vizual şi în continuarea încreţului sunt râuri costişate, adică sunt în diagonală”, a precizat colecţionarul.
Expoziţia a fost organizată de Serviciul Cultură Tradiţională, din cadrul Centrului Cultural Reduta. „Noi considerăm că ia românească, cămaşa costumului popular purtată de femei este un element de cultură identitară, care atestă apartenenţa noastră la o matrice culturală a civilizaţiei universale, o matrice prezentă din cele mai vechi timpuri, atât pe aceste pământuri, cât şi în întreaga lume, pentru că motivele pe care le vedem pe ia românească le vom găsi şi în culturile altor popoare”, a explicat Adrian Văluşescu, şef Serviciu Cultură Tradiţională, Centrul Cultural Reduta Braşov.
Tot la Centrul Cultural Reduta, a fost organizat şi un târg de Sânzâiene. De asemenea, pe parcursul week-end-ului, în Piaţa Sfatului, a poposit poposeşte Festivalul RomânIA Autentică, aflat la a treia ediţie. Ziua de sâmbătă a fost dedicată atelierelor meşteşugarilor, iar duminica – programului artistic, care a inclus şi o paradă cu ansamblurile participante.