Curs BNR
1 EUR = 4.9774 RON
1 USD = 4.3833 RON
1 GBP = 5.8304 RON
1 XAU = 464.4611 RON
1 AED = 1.1933 RON
1 AUD = 2.7957 RON
1 BGN = 2.5449 RON
1 BRL = 0.7714 RON
1 CAD = 3.1559 RON
1 CHF = 5.2813 RON
1 CNY = 0.6015 RON
1 CZK = 0.1993 RON
1 DKK = 0.6668 RON
1 EGP = 0.0860 RON
1 HUF = 1.2223 RON
1 INR = 0.0513 RON
1 JPY = 3.0556 RON
1 KRW = 0.3047 RON
1 MDL = 0.2538 RON
1 MXN = 0.2227 RON
1 NOK = 0.4191 RON
1 NZD = 2.6097 RON
1 PLN = 1.1646 RON
1 RSD = 0.0425 RON
1 RUB = 0.0530 RON
1 SEK = 0.4526 RON
1 TRY = 0.1141 RON
1 UAH = 0.1048 RON
1 XDR = 5.9383 RON
1 ZAR = 0.2318 RON
Publicat la 14 februarie 2024
„Riscul de afectare psihică şi organică pluteşte în aer”, susţin la unison psihiatrii şi cercetătorii. Au descoperit că, în doar două ore de la expunerea la aerul „încărcat”, creierul nu mai funcţionează corespunzător
Poluarea aerului afectează modul în care creierul uman face conexiuni. Cercetătorii din cadrul Universităţii British Columbia şi Universităţii Victoria din Canada au descoperit că inhalarea unui aer compromis de emisiile poluante ale autovehiculelor poate schimba modul în care părţile creierului uman se conectează între ele. Iar asta se întâmplă în decursul a doar două ore.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 25 de adulţi sănătoşi, expuşi într-un mediu de laborator la emisii poluante.
„Concluziile studiului sunt îngrijorătoare. Deşi sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege pe deplin impactul funcţional al acestor modificări la nivelul creierului, este posibil ca poluarea să afecteze gândirea sau chiar capacitatea oamenilor de a lucra”, a declarat neuropsihologul Jodie Gawryluk, de la Universitatea Victoria, unul dintre oamenii de ştiinţă implicaţi în studiu.
În următoarea etapă a studiului, participanţii au fost expuşi, de asemenea, şi la aer curat, filtrat. După fiecare scenariu, cercetătorii au efectuat teste de diagnostic la nivelul creierului (RMN) tuturor participanţilor. Astfel, oamenii de ştiinţă au observat o activitate mai lentă de conectivitate între cele mai active regiuni ale creierului în timpul procesului de „gândire propriu-zisă”, precum introspecţia sau memoria.
Calea spre depresie
Studiul s-a bazat pe efectul emisiilor poluante ale maşinilor, dar, mai spun experţii, există şi alte forme de poluare a aerului care funcţionează mai rapid, iar efectele acestora sunt mai grave.
Și în 2021 cercetătorii americani au descoperit o posibilă asociere între poluare şi tot mai desele cazuri de depresie, tulburări bipolare sau alte afecţiuni psihice.
„Există ipoteza conform căreia particulele poluante pot afecta creierul pe căi neuroinflamatorii şi care duc la apariţia unor simptome asemănătoare depresiei, după cum am constatat în studiile realizate în laborator”, a explicat cercetătorul american Andrey Rzhetsky.
Fenomenul îngrijorător, prezent şi în România
Fenomenul a fost întâlnit şi în România. Medicii specialişti psihiatri din ţara noastră subliniază o anumită legătură între poluare şi tulburările psihice tot mai des întâlnite în ultimii ani.
„În aer pluteşte riscul de afectare psihică şi organică, iar noi acceptăm asta în cel mai silenţios mod cu putinţă. Cartiere noi, blocuri construite în mod haotic, avize de construcţie oferite cu prea multă lejeritate şi riscul final de străzi aglomerate cu maşini spumegând noxe ce ne scurtează viaţa”, explică dr. Cozmin Mihai, medic psihiatru.
Făcând o comparaţie cu perioada rezidenţiatului, dr. Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi şi coautor la mai multe studii psiho-sociale pe diverse teme, spune că, dacă atunci perioada de vară era una lejeră din punct de vedere a adresabilităţii bolnavilor în spital, acum secţiile sunt pline.
„Îmi amintesc de perioada rezidenţiatului în care perioada de vară era una lejeră, acum secţiile sunt pline. Tineri abia ieşiţi din perioada adolescenţei nu mai fac faţă sarcinilor de viaţă şi ajung la internare. Ne gândim la riscurile tehnologiei în exces, a dorinţei prea mari de a ţine pasul cu viaţa asta zbuciumată. Dar la riscul poluării ne gândim? Să ne pună pe gânduri şi să ne călăuzească paşii înspre o viaţă mai curată”, explică dr. Cozmin Mihai.
Efecte ireversibile
Efectele grave se observă pe termen lung, iar de cele mai multe ori sunt ireversibile, spun medicii. Expunerea pe o perioadă mai mare de timp la agenţii poluatori din mediu conduce la un declin cognitiv. Asta se traduce prin afectarea memoriei, care se poate complica cu tulburări cognitive şi demenţă.
„Din practica clinică vă relatez că demenţa este un diagnostic întâlnit în fiecare zi. Numărul acestor cazuri a explodat în ultimii ani. În anii trecuţi, acest diagnostic era întâlnit cel mai adesea la persoanele trecute de 80 ani. Nici demenţa nu mai respectă regula vârstei, iar cazurile depistate sunt într-un număr îngrijorător”, adaugă medicul psihiatru.
Soluţii
În aceste condiţii, specialiştii subliniază că avem nevoie de timp petrecut în natură. Să ne înconjurăm de plante verzi, flori şi copaci. Pe lângă toate acestea, dreptul la o viaţă sănătoasă poate fi pus în practică prin semnarea de petiţii.
„Să ne cerem drepturile, să semnăm petiţii prin care să blocăm lăcomia unora de a suprapopula zonele aglomerate. Oceane pline de plastic, oraşe intoxicate cu noxe, intersecţii aglomerate, timp petrecut în traficul îmbâcsit şi sănătatea noastră aflată într-o continuă degradare precum topirea gheţarilor din Groenlanda şi Antarctica. Rămânem inerţi sau luăm atitudine, rămâne la latitudinea fiecăruia dintre noi”, a conchis dr. Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru.
Dacă poluarea aerului expandează decompensarile psihice şi creşte riscul de sinucidere, atunci se impune o prevenţie prin îmbunătăţirea calităţii aerului. Astfel, se va reduce presiunea pe serviciile de sănătate mintală, aşa cum a afirmat şi preşedintele Colegiului Regal de Psihiatri.
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu