Cum ne afectează căldura extremă sângele şi sistemul imunitar

Cercetătorii au identificat o legătură între episoadele de caniculă şi anumite reacţii ale organismului, inclusiv modificări ale nivelului unor celule din sânge şi ale markerilor inflamatori.
Unul dintre cele mai ample studii pe această temă a fost prezentat în cadrul conferinţei „Epidemiology, Prevention, Lifestyle and Cardiometabolic Health”, organizată de American Heart Association, la Chicago. Concluziile au arătat că, în perioadele cu temperaturi mai ridicate, în special atunci când indicele termic depăşea echivalentul a aproximativ 25 de grade Celsius, nivelurile unor citokine inflamatorii creşteau semnificativ, sugerând un răspuns inflamator mai accentuat al organismului. În acelaşi timp, cercetătorii au observat valori mai mari ale monocitelor, un tip de globule albe implicate în procesele inflamatorii şi în apărarea împotriva agenţilor patogeni. Studiul a evidenţiat şi o scădere a nivelului limfocitelor B, celule ale sistemului imunitar care contribuie la producerea anticorpilor şi la combaterea infecţiilor.
Aceste rezultate sugerează că temperaturile ridicate pot favoriza apariţia unui răspuns inflamator şi pot influenţa funcţionarea sistemului imunitar. Inflamaţia persistentă este asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare şi reprezintă unul dintre mecanismele prin care organismul răspunde la infecţii sau leziuni.
Efectele caniculei şi, în general, ale temperaturilor foarte ridicate nu se rezumă doar la inflamaţie şi la afectarea sistemului imunitar. Alte studii arată că expunerea prelungită la căldură poate produce modificări reale şi măsurabile ale compoziţiei sângelui, chiar şi la persoane perfect sănătoase. Aceste schimbări pot crea impresia unei capacităţi reduse de transport al oxigenului, deşi numărul total al globulelor roşii nu scade în mod real.
Un studiu publicat în Medical Aspects of Harsh Environments arată că adaptarea organismului la temperaturi ridicate determină creşterea volumului plasmatic, un mecanism de protecţie menit să menţină tensiunea arterială şi să faciliteze răcirea corpului în condiţii de stres termic.
Alte cercetări indică faptul că vremea caniculară stimulează eliberarea unor hormoni ai stresului, precum cortizolul, care pot reduce activitatea anumitor celule imunitare şi pot diminua capacitatea organismului de a răspunde eficient la agenţii patogeni.
În plus, temperaturile ridicate favorizează stresul oxidativ, un proces care poate afecta integritatea barierei protectoare a tractului gastrointestinal şi o poate face mai permeabilă pentru bacterii şi toxine. Deşi infecţiile respiratorii sunt mai frecvente în sezonul rece, stresul termic provocat de caniculă poate creşte vulnerabilitatea organismului, inclusiv în faţa unor infecţii digestive.
Pe scurt, cercetările sugerează că expunerea prelungită la căldură poate afecta funcţionarea sistemului imunitar, poate favoriza inflamaţia şi poate modifica anumite caracteristici ale sângelui şi ale barierei intestinale. Deshidratarea şi lipsa unei recuperări adecvate pot amplifica aceste efecte şi pot creşte riscul apariţiei unor probleme de sănătate.