Cum muncesc parlamentarii?

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat un studiu privind activitatea parlamentarilor României în birourile lor din teritoriu. Au fost analizate activitățile doar ale câtorva parlamentari, în județul Brașov fiind vorba despre cinci deputați Titus Corlățean (PSD), Attila Kovacs (UDMR), Ioan Ghișe (PNL), Ion Gonțea (PD) și Cristian Stănescu (PRM) și doi senatori, Otilian Neagoe (PSD) și Nicolae Vlad Popa (PLD). Analiza a fost făcută pe perioada octombrie - decembrie 2006, realizându-se 12 rapoarte locale, scopul acestora fiind de a face cunoscută cetățenilor activitatea reprezentanților aleși și de a prezenta modalitățile prin care cetățenii pot să colaboreze și să interacționeze cu parlamentarii. Din 433 de solicitări, 388 au primit răspuns Pentru a analiza în detaliu activitatea parlamentarilor la nivelul circumscripțiilor și pentru măsurarea performanței aleșilor s-a analizat numărul de solicitări adresate birourilor parlamentare și numărul de răspunsuri adresate cetățenilor. În cele trei luni, parlamentarii au primit 433 de sesizări, răspunzând doar la 388 dintre acestea. În acest fel, parlamentarii brașoveni își clasează circumscripția pe locul patru din cele analizate, cu un procent de 89,6%. Parlamentarul brașovean care a avut cele mai multe solicitări din partea cetățenilor este senatorul Popa Nicolae Vlad, cu 151 de documente înregistrate. Acesta înregistrează 35% din totalul solicitărilor adresate parlamentarilor brașoveni. Alesul cu cele mai puține solicitări a fost Titus Corlățean, deputat PSD, cu doar 17 (4%) de documente înregistrate. Acesta are totuși o „scuză”, întrucât în perioada monitorizată a fost plecat la Bruxelles, fiind euro-observator din partea României. Cum se rezolvă solicitările cetățenilor La Brașov, conform declarațiilor parlamentarilor, există destul de multe solicitări ce au fost concretizate în interpelări, poziții politice, inițiative legislative etc. De exemplu, în problema parcului de ambulanțe din Brașov și Făgăraș, sesizată deputatului Titus Corlățean, acesta a realizat o serie de interpelări către Ministrul Sănătății. De asemenea, deputatului Ion Gonțea i-au fost sesizate aspecte inechitabile în calcularea pensiilor unor cetățeni, acesta declarând că a avut discuții personale cu Ministrul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Gheorghe Barbu, însă problema nu s-a rezolvat decât parțial pentru că nu există fonduri suficiente. În ceea ce privește întâlnirile între parlamentari și autoritățile locale, în majoritatea circumscripțiilor monitorizate, au avut loc, în medie, aproximativ patru întâlniri pe lună în perioada octombrie - decembrie 2006. În general, obiectivele întâlnirilor sunt cât se poate de variate, de la „probleme specifice autorităților administrației publice locale” până la „analize referitoare la infrastructura localităților, materializate prin programe de investiții”, după cum au declarat parlamentarii din Brașov. O relație extrem de strânsă cu instituția primăriei a fost observată în circumscripțiile Arad, Bihor, Brăila, Brașov și Iași. Imaginea, pe primul loc La Brașov, potrivit informațiilor puse la dispoziție de către birourile parlamentare cele mai multe activități au un rol de informare și de consolidare a imaginii. Astfel, au fost organizate cu precădere conferințe de presă (senatorul PLD, Nicolae Vlad Popa organizează bilunar astfel de evenimente) sau activități de partid (ședință prezidiu executiv UDMR sau întâlnire cu aleși locali UDMR, menționate de deputatul Kovacs Attila). Alte tipuri de activități organizate de birourile parlamentare brașovene sunt vizite ale europarlamentarilor în circumscripție, dezbateri publice, întâlniri cu reprezentanții sindicatelor sau delegații ale studenților brașoveni. Parlamentarii brașoveni au oferit toate datele cerute Nici în ceea ce privește promptitudinea datelor oferite parlamentarii brașoveni nu au atras critici. În opt din cele 12 circumscripții monitorizate au existat cazuri în care a fost imposibilă contactarea parlamentarilor și birourilor acestora în vederea colectării datelor necesare, existând 18 parlamentari care fie au refuzat implicarea în proiect, fie nu au furnizat informațiile solicitate de monitorii locali. Cel mai mare număr de refuzuri a fost înregistrat în Satu Mare, unde monitorul local nu a putut monitoriza cinci din cei șapte parlamentari selectați. Județul Brașov a fost unul din cele patru circumscripții în care nu au existat dificultăți. Unde au parlamentarii birourile locale? Birourile parlamentare din majoritatea circumscripțiilor monitorizate sunt amplasate în sediile partidelor politice din care fac parte senatorii și deputații. În ceea ce privește numărul acestora, media este de circa 2-3 birouri parlamentare deținute de un senator sau un deputat la nivelul tuturor circumscripțiilor monitorizate, însă există cazuri destul de frecvente când numărul birourilor crește la patru sau cinci. Dacă în Arad sau în Bihor există doar câte doi deputați care au câte trei birouri parlamentare, iar în Brașov și în Prahova doar câte un singur parlamentar deține două birouri în întreaga circumscripție, există județe unde majoritatea senatorilor și deputaților monitorizați au mai mult de un birou parlamentar. În ceea ce privește afișarea programului și, mai ales, respectarea acestuia, se realizează cu deficiențe, în cea mai mare parte a circumscripțiilor monitorizate. Biroul deputatului Ion Gonțea (PD) a fost criticat pe motiv că se află în sediul filialei, însă nu este semnalizată sub nicio formă amplasarea sa în respectiva locație, iar pentru a intra în contact cu o persoană a biroului trebuie contactat secretariatul partidului. Cetățenii, încurajați să-i spioneze pe parlamentari Prin intermediul rapoartelor realizate la finalul monitorizării, s-a dorit încurajarea cetățenilor să se implice într-un proces de monitorizare continuă a birourilor parlamentare. Activitatea de colectare a datelor s-a desfășurat pe parcursul lunii martie 2007, informațiile fiind coroborate cu gradul de expunere al parlamentarilor în presa scrisă locală și centrală.