Cum încearcă Braşovul să ţină fenomenul bullyingului sub control

Aproape 10.000 de acte de violenţă au fost înregistrate în unităţile de învăţământ din România, în anul şcolar 2021-2022, raportează Ministerul Educaţiei, cu 2.000 mai multe cazuri faţă de acum 2 ani.
La Braşov, 21 de cazuri de bullying au fost raportate, în luna septembrie, în şcolile braşovene. Asta potrivit datelor de la Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Braşov, care din acest an şcolar a început să înregistreze aceste situaţii.
„Începând din acest an, noi colectăm lunar din unităţile şcolare aceste situaţii şi partenerii noştri de la Siguranţă şcolară au primit aceste informaţii, urmând intervenţii punctuale. Sunt în unităţi şcolare de peste tot, şi urban, şi rural, şi şcoli gimnaziale, şi licee. Deci nu e o preponderenţă”, a explicat Silviana Ciocianu, inspector pentru proiecte eduaţionale în cadrul IŞJ Braşov.
Braşovul a început deja un proiect pilot, încă de la finalul anului trecut, prin care fenomenul bullyingului să fie adus în faţa copilului prin joc educaţional, cu ajutorul roboţilor RoBby, puşi la dispoziţie de Asociaţia Sinaptica. În iunie 2021, trei şcoli au primit roboţii antibullying, iar în martie 2022, alte 15 şcoli au intrat în proiect, primind roboţi şi platformele educaţionale. Roboţii pot fi folosiţi începând de a clasa 0 până la a 7-a. Reprezentanţii şcolilor în care s-a folosit această metodă, spun că rezultatele sunt vizibile. „I-am folosit, de exemplu, la nivelul clasei a III-a - am avut anumite situaţii copii marginalizaţi, copii care provin din medii defavorizate. Trebuiau să regleze roboţelul, să îl planifice, să meargă în stânga, în dreapta să găsească situaţiile respective şi după aceea să ne spună cum procedează ei pentru ca acel copil să nu mai fie marginalizat. Roboţelul acesta a venit ca un impuls să-i ajute pe ceilalţi colegi să înţeleagă acest lucru, că nu este corect să râdem de colegii noştri, de copii care nu se îmbracă potrivit, care nu au ce mânca şi noi să găsim soluţii să putem să-i ajutăm în aceste cazuri. Şi eu am în clasă copii care provin din medii defavorizate şi atunci, copiii, după ce am folosit aceşti roboţei, au înţeles că nu trebuie să-l marginalizeze, din contră, trebuie să-l implice, să-l bage în seamă, să se joace cu el şi să îl ajute dacă are nevoie de ajutor”, a spus prof. Raluca Mihaela Roman, reprezentant al Şcolii Gimnaziale nr. 3 „Pompiliu Dan” Zărneşti.
Dascălii care au folosit roboţelul urmează şi cursuri de formare în această metodă.
O sesiune de informare a avut loc la Casa Corpului Didactic, din Braşov, iar coordonator a fost reprezentantul Asociaţiei Sinaptica, Ionică Pârvu: „prin intermediul acestor joculeţe cu roboţi, copiii învaţă să gândească înainte de a avea o reacţie. Cadrul didactic, de fapt, nu intervine în tot acest proces, prezintă regulile, arată cum funcţionează robotul, doar este observator, nu influenţează procesul decizional al copiilor, nu oferă sugestii despre care ar fi cea mai bună mişcare a roboţelului. Copiii practic se auto-reglează în interiorul grupului, eventual, cadrul didactic să urmărească astfel încât posibilele grupuri de hărţuitori şi susţinători din clasă să fie separate, adică să nu-şi păstreze hărţuitorul-şef, susţinătorii aproape, bisericuţa, adică să-i împrăştie şi atunci, apar din clasă lideri care, altfel, erau tăcuţi. Agresorii îşi dau seama că nu sunt singurii şefi”.
Intenţia iniţitorilor este ca aceşti roboţi să fie transferaţi dintr-o unitate şcolară în alta.
Până acum, peste 160 de dascăli, din 64 de unităţi şolare au trecut prin aceste tipuri de sesiuni, de când a început proiectul în Braşov, dar sesiunile vor continua. Robotics Versus Bullying – RoBy este finanţat de programul Uniunii Europene Erasmus +, iar partenerii sunt din alte opt ţări europene.