Cum gândesc tinerii între 13 şi 24 de ani

Zilnic, Generaţia Z (cei născuţi după 1997) navighează prin meme-uri, fotografii, reţele de socializare, chat-uri cu prietenii lor, clipuri, influenceri, articole dintr-o sumedenie de surse de pe internet. Dar cum se raportează ei la acest conţinut digital pentru a discrimina ce e important, util sau adevărat?
În ultimii doi ani, cercetătorii de la Jigsaw, o filială Google axată pe politica şi polarizarea online, au studiat modul în care generaţia Z consumă şi metabolizează ceea ce văd online.
„În decurs de o săptămână de cercetare efectivă, am renunţat la termenul de alfabetizare informaţională”, spune Yasmin Green, CEO-ul Jigsaw. Generaţia Z „nu se află într-o călătorie liniară (întrebare - căutare web-informaţie/conţinut - verificarea credibilităţii - răspuns -n.red) pentru a evalua veridicitatea a orice. În schimb, ei sunt angajaţi în ceea ce cercetătorii numesc „sensibilitate informaţională”, o practică „informată social” care se bazează pe „euristica populară a credibilităţii”, o abordare bazată pe dialog, experienţe şi explorare. Cu alte cuvinte, cei din Generaţia Z ştiu să facă diferenţa între ştiri solide şi meme-uri generate de AI. Doar că nu le pasă.
Mentalitatea digitală a Generaţiei Z este foarte diferită de cea a generaţiilor anterioare, care se străduiesc din greu să verifice informaţiile şi să citeze surse. Generaţia Z nu pune preţ pe asta şi nu se consumă în această privinţă, citind eventual doar titlul înainte să înceapă să răsfoiască comentariile pentru a afla ce părere au ceilalţi.
Ei nu vor să aibă de-a face cu lucruri care i-ar putea obliga să gândească prea mult sau care i-ar putea supăra emoţional. Jigsaw a descoperit că, în măsura în care au un scop, acesta este să afle ce trebuie să ştie pentru a rămâne cool şi informaţi în grupurile sociale importante pentru ei.

Cum se deosebeşte Generaţia Z de alte generaţii
„Vechea gardă spune ceva de genul: «Da, dar trebuie să îţi pese în cele din urmă de adevăr», explică Green. „Generaţia Z este la modul: «Poţi să-mi spui adevărul tău şi ce crezi tu că este important». Astfel că, în ceea ce îi priveşte, relevanţa unei afirmaţii nu este dată atât de vreun standard de autoritate, cât de semnalele sociale primite de la cei de aceeaşi vârstă.
Cercetarea Jigsaw nu a făcut neapărat nişte sondaje semnificative statistic privind obiceiurile digitale ale Generaţiei Z, ci a realizat interviuri în profunzime cu adolescenţi şi tineri adulţi între 13 şi 24 de ani dintr-o plajă reprezentativă a populaţiei.

Concluzii surprinzătoare
Răspunsurile i-au luat prin surprindere. Practic, tinerii spun că pentru ei nu e nicio diferenţă între a folosi internetul pentru a căuta ştiri sau pentru interacţiune socială. Generaţia Z se raportează la experienţa lor digitală în ceea ce cercetătorii numesc modul „timepass”, în care principalul lor interes este să nu se plictisească.
Pe de altă parte, dacă vor să afle răspunsul la o întrebare sau să înveţe ceva nou, pot să apeleze şi la un motor de căutare, însă în principal ei achiziţionează informaţii noi prin intermediul feed-urilor de pe reţelele sociale, selectate de algoritmi pentru a le reflecta interesele şi sursele pe care le consideră de încredere. Pe scurt, ei îşi creează propriile filtre pentru a procesa o avalanşă de informaţii digitalizate. În acest fel, doar lucrurile importante pentru ei le sunt supuse atenţiei.
Apoi, ei nu obişnuiesc să petreacă timp citind articole lungi. Nici nu le prezintă încredere cele însoţite de reclame, paywall-uri sau pop-up-uri care solicită donaţii sau abonamente. „Dacă faci clickbait, atunci ai zero încredere în conţinutul tău”, le-a spus un subiect cercetătorilor. „Or sursele de ştiri - chiar şi CNN şi The New York Times - fac clickbait. Eu dau imediat la o parte acele articole”.
Pe de altă parte, nu îi interesează sursele tradiţionale de ştiri, preferând oricând experienţa personală a influencerilor, pentru că este ceea ce îi face autentici pe aceştia şi, în plus,  vorbesc limba Generaţiei Z.
„Generaţia Z va avea un influencer preferat sau un număr de influenceri cărora le vor acorda încrederea lor şi apoi vor fi incredibil de loiali faţă de tot ceea ce spune acel influencer”, explică Beth Goldberg, director de cercetare la Jigsaw.

Metabolizarea în grup
Nimic din toate acestea nu înseamnă că Generaţia Z este mai puţin inteligentă sau sârguincioasă decât alte generaţii. Se pricep şi ei la fel de bine să studieze ceva în profunzime. Doar că, de regulă, nu sunt dispuşi să o facă.
„Ei îşi folosesc aceste abilităţi critice într-o proporţie foarte mică din timpul pe care îl petrec online”, spune Goldberg. Dacă se pregătesc pentru o dispută pe care o anticipează, sau când trebuie să ia decizii importante în viaţă cu privire la şcoli sau investiţii, sunt dispuşi să facă această muncă stufoasă de cercetare a faptelor. „Dar, în marea majoritate a timpului, îşi petrec vremea în modul timepass. Nu numai că nu acordă prioritate veridicităţii, dar, de fapt, aceasta nu e deloc importantă pentru ei."
În cazul în care în feed-urile generaţiei Z reuşesc să se strecoare lucruri care au aparenţa faptelor – sfaturi despre o dietă sănătoasă, sau ce ar face Trump ca preşedinte, sau cine este de vină pentru invazia Rusiei în Ucraina – probabil că vor trece direct la comentarii. În parte, asta se datorează faptului că sunt foarte siguri că masa digitală va demasca rapid orice ştire falsă.
„Aceştia obţin informaţii de încredere din chat-uri grupurilor închise sau de la urmăritori cu feed-uri private, astfel încât să fie capabili să acţioneze ca parte dintr-un grup şi să poată transmită semnale sociale specifice”.
În concluzie, pentru Generaţia Z, verificarea a ceea ce spun alţii prin citirea comentarilor nu este o atitudine superficială. Este o chestiune de viaţă sau de moarte în plan social, scrie Business Insider.